Banca Naţională a anunţat că pe 16 mai 2016, comitetul executiv al său a hotărât aplicarea faţă de cinci foşti administrator ai Băncii Sociale a sancţiunilor de amendă în mărime maximă prevăzută de lege, scrie mold-street.md. Sancţiunile au fost explicate de BNM prin faptul că cele cinci au încălcat Legea instituţiilor financiare şi actele normative ale BNM pe perioada exercitării mandatelor lor. Încălcările ţin în principal de evaluarea neadecvată a creditelor, nerespectarea limitelor privind concentrarea riscurilor, nerespectarea cerinţelor de întocmire a rapoartelor privind situaţia financiară şi a rapoartelor în scopuri prudenţiale. BNM a ţinut totdată să precizeze că sancţiunile pe care le-a aplicat nu ar trebui să excludă posibilitatea aplicării şi a unor sancţiuni penale faţă de persoanele respective.
Politicon.md publică opinia analistului politic Anatol Ţăranu despre eventualul rol politic al Partidului Acţiune şi Solidaritate proaspăt creat de Maia Sandu. Scrutinul prezidenţial va fi un examen important pentru acest partid, crede Ţăranu. „Tot ce reprezintă PAS astăzi este Maia Sandu”, observă în continuare analistul. După părerea lui, PAS încearcă să se constituie într-un partid creat pe principii pure, democratice şi de deontologie politică, dar aceste principii ar putea limita creşterea numerică a partidului. Deocamdată, PAS a devenit element al peisajului politic. Acum depinde de lider şi membrii lui în ce măsură va deveni o forţă pe scena politică moldovenească.
Petru Bogatu revine pe paginile „Ziarului Naţional” la cursa pe care i-a întins-o ministrei culturii Monica Babuc actorul de comedie şi prezentatorului rus Vladimir Kuzneţov. Dincolo de nota ridicolă pe care o reprezintă răspunsurile Monicăi Babuc la întrebările falsului său omolog ucrainean, cazul ridică problema seriozităţii statului numit Republica Moldova, crede Bogatu. „În ţările adevărate, nu în cele de carton, există un sistem de securitate care filtrează apelurile tuturor intruşilor. Nu de alta, dar impostorul care caută să-i tragă clapa unui înalt funcţionar poate fi nu doar un simplu comediant de la televiziune, ci un provocator sau chiar un terorist”, notează autorul. Adevărata poantă a comediei în care a fost târâtă dna Babuc constă în faptul că ministra culturii a căzut de acord să comită o ilegalitate, crede totuşi Petru Bogatu. „Până şi cei mai respectaţi dintre politicienii moldoveni sunt gata să calce strâmb la primul apel telefonic. Să facă cele mai halucinante favoruri, oricât de neverosimile şi ilegale ar fi acestea”, conchide el.
Pe pagina de internet a publicaţiei de limbă rusă Panorama apare un comentariu semnat de Zurab Todua, la doi ani de la conflictul din cadrul PCRM soldat cu divizarea partidului. „Se poate constata că toate estimările referitoare la cauzele acestui conflict făcute atunci de grupul lui Mark Tkaciuk s-au dovedit a fi adevărate”, scrie Todua. După părerea sa, acum doi ani în PCRM s-a produs o revoltă, realizată de un grup de așa-numiţii „afaceriştii” din Partidul Comunist, care au preferat să trateze politica ca modalitate de realizare a intereselor personale. Atunci când conducerea comunistă a fost dominată de „tineri reformatori” (Mark Tkaciuk, Iurie Muntean, Grigori Petrenko, Alexandru Petkov și altele), continu ă Todua, „oameni de afaceri” erau forțați să ia în calcul linia generală într-o luptă fără compromisuri împotriva regimului oligarhic. Comportamentul acestora s-a schimbat odată ce Vladimir Voronin, liderul partidului, le-a luat partea. Astăzi, continuă Todua, PCRM are doar șapte parlamentari şi o treime din electorat. Oare a anticipat conducerea partidului doi ani în urmă acest deznodământ, se întreabă pe fanal autorul.
Peste 70% din sesizările depuse în 2015 la Consiliul Superior al Magistraturii privind posibile încălcări ale judecătorilor au fost respinse de către Inspecţia judiciară ca fiind „vădit neîntemeiate”, arată într-un articol anticoruptie.md. Unele dintre aceste respingeri au vizat cazuri răsunătoare, care au stârnit dezbateri în societate, dar nu s-au finalizat cu tragerea la răspundere a magistraţilor, continuă publicaţia. Experţii, a cărei opinie arare în articol, susţin că rata prea mare de respingere a sesizărilor ridică suspiciuni, calitatea acestor verificări şi corectitudinea deciziilor fiind pusă la îndoială. „Legea permite respingerea doar a sesizărilor vădit neîntemeiate, dar inspecţia le respinge şi pe cele întemeiate, care sunt de competenţa completelor de admisibilitate şi a Colegiului Disciplinar. Acest fapt mă face să cred că inspectorii, în unele cazuri, singuri încearcă să determine dacă există sau nu vreo abatere, chiar dacă, de fapt, e de competenţa Colegiului disciplinar să se pronunţe", spune de pildă Nicolae Roşca, fost preşedinte al Colegiului disciplinar al magistraţilor.
