Linkuri accesibilitate

Serghei Utkin: „Dacă părțile ar fi de acord cu o reeditare a Planului Kozak, Kremlinul poate că ar fi interesat de o soluționare”


Șeful Departamentului evaluare strategică din cadrul Centrului de analiză a situațiilor al Academiei de Științe de la Moscova, vorbește despre interesul Moscovei în reluarea negocierilor în formatul 5+2.

Europa Liberă: Ultimele luni asistăm la o încercare de relansare a relațiilor moldo-ruse. Serghei Lavrov a fost la Chişinău, ministrul moldovean de externe a vizitat Moscova, recent s-a anunțat că negocierile pentru reglementarea transnistreană vor fi reluate în luna iunie. Este vorba despre o apropiere în plan extern a Republicii Moldova și Rusiei, sau este vorba despre o testare a partenerului, niște jocuri care nu înseamnă o restabilire a bunelor relații bilaterale?

Serghei Utkin: „Eu m-aș bucura să fiu surprins și să văd că este într-adevăr începutul unui proces de negocieri fructuos, dar deocamdată am mai degrabă impresia că este o încercare a Guvernului moldovean de a-și fortifica pozițiile. Acesta a fost constituit în condiții foarte grele, cu un număr foarte mare de pretenții din partea atât a forțelor politice, cât și a partenerilor externi și a Occidentului, au existat îngrijorări foarte vizibile în legătură cu toate scandalurile de corupție. Și noul Guvern, așa cum mi se pare mie, vrea să arate că nu este un guvern provizoriu, că deja se simte destul de sigur pentru ca de pe pozițiile intereselor statale să poarte negocieri pe reglementarea transnistreană, să discute cu destul de multă încredere cu Rusia și cu Occidentul, adică să lase în trecut această etapă de tulburări interne.

Subiectul transnistrean Chişinăul îl poate pune în cel mai îndepărtat sertar, aici nu există niciun fel de urgențe și niciun fel de motive vizibile pentru a lăsa deoparte toate celelalte probleme și a se ocupa doar de asta. Probabil aici există dorința ca reluarea negocierilor să prezinte Guvernul de la Chişinău ca parte competentă a acestui proces de negocieri.”

Europa Liberă: Dar de ce Rusia s-a lăsat atrasă în acest joc, de ce are nevoie de asta? Înțelegem cu toții că Moscova nu este un jucător naiv care să accepte să fie folosit de Chişinău pentru fortificarea pozițiilor sale interne. Adică, cel mai probabil, și Moscova are un anumit interes în acest joc de imagine…

Serghei Utkin

Serghei Utkin

Serghei Utkin: „Cred că și pentru Rusia este destul de important cum va arăta și cum va lucra Guvernul Moldovei, cât va fi acesta de constructiv în chestiunile care sunt importante pentru Rusia, când va fi de cooperantă în desfășurarea negocierilor și a stabili un contact mai apropiat… Se pare că în raport cu acest Guvern Moscova nu are pornirea imediată de a blama orice guvern instalat la Chişinău ca fiind antirus și inacceptabil pentru Rusia. Din contra, pare să existe dorința de a vedea dacă poate cumva s-ar putea interacționa pe subiectele de interes. Pentru că toate celelalte scenarii s-au dovedit a fi destul de riscante inclusiv pentru Rusia. Pentru că susținerea Transnistriei în ciuda Moldovei va însemna că de facto în relația cu Chişinăul se produce o ruptură care apoi poate fi folosită de Occident inclusiv prin prisma geopolitică, atât de iubită la Kremlin. De ce să creezi disensiuni care apoi pot fi exploatate? Mai ales că înțelegem cu toții că în Moldova există destul de mulți oameni, inclusiv în zona politică și în cercurile guvernamentale, care privesc liniștit în direcția Moscovei, fără careva fanatism orientat într-o direcție sau alta și care sunt gata să țină cont de îngrijorările Rusiei și să caute avantaje, inclusiv economice, de pe urma cooperării cu partea rusă.

Și dacă Rusia poate ar putea contribui aici în vreun fel la prosperitatea economică a guvernului moldovean, ca să fie ridicate blocadele și restricțiile comerciale, pentru Guvernul de la Chişinău acest lucru ar fi important, iar pentru Rusia ar fi o posibilitate de a primi un partener mai previzibil și mai stabil de la care nu va trebui să se aștepte la tot felul de golănii sau alte surprize neașteptate.”

Europa Liberă: În contextul reluării negocierilor pe Transnistria, ce ar trebui să se întâmple pentru ca Rusia să accepte o reglementare definitivă a acestui conflict. Opinia generală este că Transnistria este folosită de Rusia pentru a ține Moldova în sfera sa de influență, pentru a nu admite apropierea acesteia de România, deci o pârghie de influență atât asupra Moldovei, cât și asupra regiunii. Care ar trebui să fie contextul în care Rusia ar spune, de exemplu la următoarele negocieri care vor începe în iunie, că este de acord să pună punct acestei probleme? Sau Rusia are nevoie în continuare de Transnistria?

Serghei Utkin: „Ideea domină la Moscova în sfera decidenților politici este evidentă. Altceva este dacă aceasta va funcționa sau nu. Și aici eu sunt mai degrabă sceptic, eu nu mă aștept la careva evoluții spectaculoase și la un progres rapid. Dar este clar că reglementarea acestui conflict trebuie să aibă loc în condițiile și termenii care vor însemna de facto consolidarea statalității moldovenești ca o statalitate care nu este îndreptată împotriva Rusiei. O statalitate în cadrul căreia va fi imposibil de schimbat prevederea legată de neutralitate. O statalitate în cadrul căreia va fi imposibil de dezvoltat careva contacte bilaterale militare cu țările occidentale, pentru că în țară vor există forțe serioase și cu statut permanent care vor fi împotriva acestui lucru. Un stat în care limba rusă va juca rol de rând cu limba română sau moldovenească – Kremlinul va fi mai puțin preocupat atunci de cum se va numi limba. Important e ca elementul limbii ruse să fie prezent, fixat și să constituie unul din stâlpii de bază a statului… Practic este vorba despre faptul că Moldova trebuie să fie fixată în statutul unei țări care nu are de făcut alegerea între Occident și Rusia, dar care recunoaște că este un stat multietnic unde e prezentă și limba română, și cea rusă, și anume păstrarea acestui stat multietnic, în care sunt unite împreună teritorii foarte diferite, constituie ideea națională a acestei țări. Deci, ideea națională ar fi nu faptul că vom pleca către Occident, și nici măcar alipirea la Uniunea Eurasiatică – lucru care ar fi greu de imaginat acum chiar și din punct de vedere geografic, mai ales după evenimentele din Ucraina. Moscova ar vrea garanții că Moldova nu va mai opta în favoarea Occidentului.

Pe de o parte, este de înțeles îngrijorarea Kremlinului. Dar pe de altă parte, este clar și faptul că în Moldova există forțe politice destul de influente și vizibile, care nu sunt marginale, de dreapta, pro-românești, dar care consideră la modul foarte serios și sincer că perspectiva europeană pentru Moldova este foarte importantă, că Republica Moldova trebuie să adere la Uniunea Europeană și că acest lucru va oferi o șansă pentru o dezvoltare mai activă și mai de succes.

În ce măsură această linie s-ar putea împăca cu acele transformări ale structurii statale care ar fi fost salutate la Kremlin – este exact chestiunea care acum nu se soluționează, adică există o contradicție evidentă a intereselor.

Cum s-ar putea manifesta acest lucru la modul practic? Știți probabil că atunci când față de transnistreni este amintit renumitul Plan Kozak, aceștia spun cu toții că lucrurile s-au petrecut demult, că atunci a existat o astfel de propunere, dar că acum aceasta nu mai este valabilă și să acum la Tiraspol nici nu se mai gândește nimeni în această direcție. Ideea ar fi ca Transnistria să fie foarte puternic reprezentată în structurile de stat moldovene, în așa fel încât chiar să poată influența situația, nu doar să cedeze toate pozițiile și să-i ofere Chişinăului posibilitatea de a gestiona toate chestiunile în Transnistria. Dacă ar fi de creat o astfel de structură, poate nu neapărat identică cu ceea ce prevedea Memorandumul Kozak, Kremlinul poate că ar fi cu adevărat interesat de o soluționare. Problema este că deocamdată nu apare impresia că părțile conflictului în general sunt gata să discute despre asta. Și e o parte, și de alta sunt oameni care din start spun că toate aceste idei sunt în trecut.

Iar de partea moldovenească mi s-a părut remarcabil epizodul cu premierul de atunci Streleț, care a spus cu text deschis că guvernul a avut atâtea griji că nici nu a avut timp să se gândească ce vrea să obțină în aceste negocieri pe Transnistria, ce plan avem legat de asta. Adică mai există și această lipsă de determinare legată de procesele politice interne din Republica Moldova și de alte „fronturi” de lucru care nu trebuie ignorate.”

Europa Liberă: În două cuvinte – cum vedeți anul 2016 pentru regiune? Se va merge pe principiul „important e să nu fie mai rău”, sau totuși ne putem aștepta la unele evoluții pozitive?

Serghei Utkin: „Eu m-aș bucura de careva evoluții pozitive, dar mie mi se pare că, da, mai degrabă se va merge pe ideea „măcar de n-ar fi război”, cum s-ar spune. Dacă se va reuși mai mult sau mai puțin menținerea situației actuale și în paralel încă se va merge pe linia renunțării la blocarea economică – și a Transnistriei, și legată de restricțiile la produsele moldovenești în Rusia – deci, dacă s-ar avansa pe aceste subiecte eu cred că ar fi o evoluție foarte și foarte pozitivă. Dar aici există destul de multe puncte în care lucrurile s-ar pute degrada brusc, în special acestea sunt legate de alegeri – o perioadă mereu destul de imprevizibilă care poate deveni și o perioadă de șocuri. Și ar fi bine ca acest lucru să nu se întâmple. Ar fi bine ca totul să treacă fără șocuri.”

XS
SM
MD
LG