Linkuri accesibilitate

După un Eurovision în care reprezentanta Republicii Moldova aşa şi nu a reuşit să se califice în mare finală (nu că am fi investit mari speranţe!...), mult aşteptata Primăvară Europeană a Poeţilor, ediţia a 6-a, şi-a intrat în drepturi la Chişinău de luni 16 mai, printr-un simpozion pe tema „Dialoguri europene: poeţi şi prozatori”, moderat de românca Doina Ioanid şi moldoveanul Ivan Pilchin. Poeţi din mai multe ţări, europene (Spania, Belgia, Olanda, Polonia, România) şi nu numai (Mauritius, Siria), şi-au dat mâna cu traducători din Italia, Polonia, România ş.a., tocmai în ideea că orice strângere de mână se va transforma într-un pod între culturi, cum de altfel s-a şi întâmplat în urma ediţiilor anterioare ale festivalului, când au văzut lumina tiparului mai multe antologii de literatură basarabeană în Cehia, Belgia, Ungaria sau (în curs de apariţie) SUA, precum şi antologii ale scriitorilor din ţările respective, individuale sau colective, tipărite la Chişinău sau la Bucureşti. Din acest punct de vedere, promisa (de către politicieni) integrare europeană se realizează, pas cu pas, pe tărâmul literelor – iar faptul că mai mulţi autori basarabeni au intrat în circuitul festivalier european e o dovadă concludentă în acest sens.

Nu e nevoie să merg departe după exemple, acestea vin singure – nici mai mult, nici mai puţin de la Paris! Căci, iată, La Traductière (revue internationale de poésie et art visuel), nr. 34/ 2016, consacră un compartiment important literaturii române din Basarabia, intitulat: „Domaine roumain. République de Moldavie” (selecţia poemelor, traducerea şi prezentarea autorilor de către Linda Maria Baros, deţinătoarea premiului „Apollinaire”). Aşadar, fără nici un echivoc, suntem pe „domeniul românesc”, iar cei zece autori „de neocolit, care au racordat în sfârşit Republica Moldova la sfera literaturii internaţionale” (citez din succintul cuvânt-înainte al Lindei Maria Baros) se numesc, în ordinea intrării în scenă, după un „portret în mişcare” schiţat de către preşedintele USM Arcadie Suceveanu: Leo Butnaru (n. 1949), Arcadie Suceveanu (n. 1952), Mircea V. Ciobanu (1956), Teo Chiriac (n. 1956), Grigore Chiper (n. 1959), Nicolae Spătaru (n. 1961), Emilian Galaicu-Păun (n. 1964), Dumitru Crudu (n. 1967), Moni Stănilă (n. 1978) şi Alexandru Vakulovski (n. 1978). (Sigur, la capitolul „de neocolit” ar mai fi de pomenit Marcela Benea, Vasile Gârneţ, Nicolae Popa, Irina Nechit ş.a., dar cum cele circa 100 de pagini acordate cu generozitate literaturii basarabene nu se pot multiplica la nesfârşit, să ne consolăm cu gândul că e o primă tranşă…) Ceea ce m-a bucurat în mod deosebit este că revista-i una „cu acoperire planetară”, căci în alte compartimente am descoperit autori din Franţa, Quebec, Japonia, Israel, Bangladesh, Siria, Croaţia, Bulgaria şi România. Bref, şi o rândunică (harnică!) face primăvara, rândunică numindu-se Linda Maria Baros, iar primăvara – Primăvara Europeană a Poeţilor!

Revenind în Chişinău, în cea de-a doua zi a festivalului poeţii au mers – cum li se şi cuvine – „în popor”, în mici desanturi internaţionale, pe la licee şi universităţi, iar în seara aceleiaşi zile avea loc lansarea volumului Zece femei de Al. Cistelecan, Cartier, 2015, la Librăria din Centru, printre vorbitori numindu-se Ioan Pintea, Ion Mureşan, Lucia Ţurcanu şi Mircea V. Ciobanu. La ora când scriu aceste rânduri, stă să înceapă ultimul Podium poetic (altele două s-au consumat luni şi marţi), iar în mai puţin de două ore vor fi decernate premiile Festivalului – hai să vedem dacă ghiciţi numele laureatului, după ce că v-am dat în primul alineat lista participanţilor. Eu unul pariez pe… poezie!

XS
SM
MD
LG