Linkuri accesibilitate

La optzeci de ani de la izbucnirea sa, pe 19 iulie 1936, Războiul Civil spaniol rămâne o sursă de dezbateri aprinse, proiecții romantice și acuzații dureroase. O destăinuire completă, dar cunoscută întrucâtva publicului de limbă română: sunt implicat cu maximă pasiune în acest subiect de vreme ce ambii mei părinți au făcut parte din Brigăzile Internaționale, mama mea ca soră medicală, tatăl meu ca sergent de infanterie ce și-a pierdut brațul drept la vârsta de 24 de ani, în vara anului 1938, în bătălia de pe râul Ebru, cea mai cumplită din acel război feroce.

Lucrez în prezent la o carte, împreună cu politologul Marius Stan, despre mama mea și sora ei, fostă eroină a Rezistenței franceze. Am călătorit împreună cu coautorul meu în Spania, în vara anului 2015, am vizitat multe din locurile despre care scrie atât de fermecător Richard Rhodes în fascinanta și palpitanta sa carte. Cititorii nu vor găsi aici o istorie clasică a tragediei spaniole, există deja multe astfel de lucrări, de la cartea monumentală a lui Hugh Thomas la mult mai recentele contribuții ale lui Peter Preston și Antony Beevor, iar Rhodes arată că le cunoaște extrem de bine. Cititorul este ademenit în schimb cu o lectură ce vizează înțelegerea modului în care acele evenimente au influențat destine umane și au forțat opțiuni existențiale surprinzătoare și imprevizibile. Distribuția în această captivantă narațiune include unele personaje care erau deja faimoase (Pablo Picasso, André Malraux, Hemingway și până la un punct partenera sa Martha Gellhorn, ori biologul britanic J. B. S. Haldane), altele care vor deveni celebre (scriitorul de ficțiune, jurnalistul și eseistul britanic George Orwell, jurnalistul și romancierul britanico-germano-maghiar Arthur Koestler, poeta americană Muriel Rukeyser), precum și unele pe care Rhodes a decis în mod justificat să le scoată din relativa uitare și să le aducă înapoi în discuția contemporană despre subiect. Mare parte din cercetarea sa se concentrează asupra îndelung neglijatelor arhive de istorie orală de la New York University, care conțin o adevărată comoară de mărturii din partea foștilor membri ai Batalionului Lincoln.

Autorul nutrește în mod limpede simpatie pentru tabăra republicană și are dreptate s-o facă: lupta din Spania, indiferent de cum judecăm rolul lui Stalin și al Cominternului, iar acest rol a fost fără echivoc sinistru, a opus o rebeliune armată ultra-conservatoare susținută de Italia lui Mussolini și Germania lui Hitler, unui guvern ales democratic și mânat de nevoia disperată de reforme. Prin urmare, cea mai importantă polarizare, una pe care Rhodes o scoate în evidență prin detalii semnificative, a fost cea dintre fascism și anti-fascism. Este și motivul pentru care, în pofida sfâșietoarelor sale dezamăgiri, George Orwell, care a luptat în milițiile antistaliniste POUM, nu și-a abandonat niciodată convingerea că poporul spaniol a meritat pe deplin acest sprijin internaționalist. Este ceea ce crede și Rhodes, care citează un impresionant pasaj din Omagiu Cataloniei: „Acest război, în care am jucat un rol atât de șters, mi-a lăsat amintiri în cea mai mare parte nefaste, și totuși nu-mi doresc să nu fi participat. Când ai zărit fie și pentru o clipă un dezastru ca acesta... efectul nu este neapărat dezamăgirea și cinismul. În mod suficient de straniu, întreaga experiență mi-a prilejuit nu mai puțină, ci chiar mai multă credință în decența ființelor umane”. (p. 175) Acronim pentru Partidul Muncitoresc al Unității Marxiste, POUM a fost acuzat de staliniști a fi fost o a „cincea coloană” troțkistă. Sălbatica lui epurare din Barcelona, la care Orwell a asistat șocat și plin de indignare, a reprezentat unul din cele mai rușinoase episoade din acea „joasă și murdară decadă”, așa cum W. H. Auden a numit perioada. Vânătorile de vrăjitoare staliniste din Spania au coincis cu Marea Teroare din Uniunea Sovietică și au fost inspirate de obsesii paranoide similare.

Scrisă captivant și bogată în detalii fascinante despre latura tehnologică și medicală a războiului (transfuzii de sânge, măști de gaze, etc.), această carte reușește să fie extrem de convingătoare în promovarea ideii că ceea ce s-a petrecut în Spania între iulie 1936 și aprilie 1939 a fost poligonul de încercare al iminentei conflagrații mondiale. Cu alte cuvinte, lăsând la o parte retorica hiperbolică, acesta nu a fost un conflict marginal într-o peninsulă periferică, ci, mai degrabă, o confruntare ideologică, politică și militară între cei care au crezut în democrație și cei care o disprețuiau. Republicanii au făcut propriile lor greșeli și au comis, de asemenea, crime înfiorătoare. Dar nu a fost vorba de un efort programatic de a lichida prin crimă de masă pe toți cei ostili cauzei lor. Distrugerea Guernicăi a fost consecința viziunii criminale a lui Franco asupra politicii. De cealaltă parte, uciderea a mii de preoți, călugărițe și călugări a arătat intensitatea urii și resentimentului motivate ideologic.

Poeta și jurnalista Muriel Rukeyser a plecat în Spania pentru a scrie despre Olimpiada Populară din Barcelona, un eveniment sportiv și politic conceput ca răspuns la Jocurile Olimpice de Vară organizate de Germania nazistă. Aceasta trebuia să debuteze pe 19 iulie 1936, dar a fost anulată: acea zi fatidică a marcat începutul rebeliunii militare. Rukeyser a cunoscut și s-a îndrăgostit de un comunist german care avea să lupte în Brigăzi. Aventura lor a fost de scurtă durată, dar el i-a rămas pe veci în inimă. Jurnalista a aflat în cele din urmă că acesta a fost ucis în 1939 pe malurile râului Segre, împreună cu alte șase sute de loialiști, așa cum erau numiți partizanii Republicii. Cu această carte tulburătoare, Rhodes a reușit să recupereze povești de dragoste, onoare, vitejie, cruzime și disperare, uitate mult timp, dar extrem de grăitoare.

* Hell and good company: The Spanish Civil War and the world it made. By Richard Rhodes. New York: Simon & Schuster, 2015. 302 pp

XS
SM
MD
LG