Linkuri accesibilitate

Analiza Bugetului Public Naţional realizată de Centrul „Expert-Grup” (Jurnal.md)


„Economie și istorie: Exportăm în România, dar ne închinăm Rusiei” (Timpul).

Pentru că puterea a reuşit urmare a deciziei Curţii Constituţionale din 4 martie să rupă frontul comun creat ad-hoc împotriva Sistemului Oligarhic de forţele pro-ruse şi pro-europene, acum singura șansă a Partidului Acţiune şi Solidaritate a Maiei Sandu şi a Partidului Politic Demnitate şi Adevăr e să prezinte în prezidențiale un candidat unic. Despre aceasta scrie pe portalul „The Epoch Times” Matei Dobrovie. După părerea sa, capcana lui Plahotniuc este să dezbine cele două formaţiuni, astfel încât acestea să meargă separat la prezidenţiale în primul tur pentru ca niciunul dintre candidaţii dreptei anti-oligarhice să nu intre în turul doi. Prin această mișcare, crede autorul, Plahotniuc urmărește polarizarea voturilor, astfel încât în turul doi să ajungă Dodon şi un candidat al puterii.

După o nouă rundă de sărbătorire la Chişinău desincronizată de restul Europei a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial şi a Zilei Europei, Nicolae Negru, de la „Ziarul Naţional”, propune următoarea soluţie: dacă, în virtutea inerției sau tradiției, nu ne putem sincroniza cu Europa în privința încheierii războiului, de ce nu l-am putea comemora concomitent cu cel de-al doilea, Ziua Europei? E vreo contradicție între ele, între ziua când s-a instaurat pacea în Europa și s-a pornit construcția unei Europe comune? Nu este, crede autorul. Dimpotrivă, cel de-al doilea eveniment îl completează pe primul în mod logic și fericit, demonstrează că europenii au tras învățăminte, au însușit înspăimântătoarea, inumana lecție a istoriei. Deplângerea morților și imnurile de pace, unitate și solidaritate umană nu sunt acțiuni incompatibile, ci aflate în armonie. Sincronizarea acestora poate să supere doar niște minți bolnave. Un 9 mai „pe nou” ar fi o dovadă că ne-am deșteptat și noi, că am asimilat lecția tragică a trecutului, argumentează Nicolae Negru.

Autorităţile mai fac o încercare să promoveze mecanismul de testare a integrităţii. La sfârşitul lunii aprilie, Parlamentul a aprobat o nouă lege în acest sens. „Ziarul Naţional” publică, însă, un răspuns al ONG-utilor la acest demers. Mai multe organizații nonguvernamentale i-au solicitat președintelui Nicolae Timofti să respingă documentul, pe care îl cred adoptat în grabă şi care vione în contradicţie cu rezervele anterior exprimate de Comisia de la Veneția și Curtea Constituțională. El nu prevede un control judiciar adecvat al testării integrității, nu este cerută existența unei bănuieli rezonabile veritabile pentru începerea testării și nici nu există garanții că testorii nu vor provoca persoanele testate la comiterea infracțiunilor, se arată în documentul semnat de ONG-uri.
Se creează premise pentru influențarea nelimitată de către CNA a oricărei entități publice, atenţionează el.

„Deutsche Welle” scrie că, de la declanșarea conflictului armat de pe Nistru din 1992, RM se confruntă permanent cu demonstrațiile de forță din partea Moscovei, iar acum, se pare, după punerea în funcțiune a scutului antirachetă de la Deveselu (România), Chișinăul ar putea respira mai ușor pentru că decalajul între forțe va deveni unul mai echilibrat, după ce, timp de 25 de ani, balanța forțelor era mereu înclinată spre Est. DW menționează că scutul antirachetă de la Deveselu, are raza de acțiune de aproximativ 600 de kilometri, acoperind și teritoriul RM. Pe de altă parte, fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, a declarat pentru DW că Republica Moldova nu poate conta prea mult pe capacitățile acestui scut, în cazul unui nou conflict regional. „[…] Noi trebuie să profităm de relațiile pe care le avem acum cu SUA și să semnăm noi acorduri de colaborare, care ar contribui la o siguranță mai mare în regiune. Cred că, în calea noastră de integrare europeană, noi trebuie să alegem aderarea la NATO”, a declarat generalul.

Într-o altă corespondenţă, „Deutsche Welle” subliniază că Republica Moldova a cerut NATO ca să fie invitată la Summit-ul de la Varșovia (8-9 iulie) în calitate de observator. Ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a formulat la conferința internaţională „Summit-ul NATO de la Varşovia: Abordarea noilor ameninţări” solicitarea ca RM să fie invitată la Summit-ul NATO, subliniind că vorbește în numele Ministerului Apărării. „[…] Noi suntem observatori în mai multe organizaţii internaţionale la care nu avem dreptul să fim membri, deoarece suntem un stat neutru din punct de vedere militar. Acelaşi lucru este valabil şi pentru NATO”, și-a justificat ministrul solicitarea. Solicitarea lui Anatol Șalaru, după cum se arată în corespondența DW, semnată de Vitalie Călugăreanu, a fost făcută pe fundalul afirmațiilor ministrului, potrivit cărora „cetățenii moldoveni sunt victimele unui război hibrid dus de Rusia, victimele propagandei rusești care a transformat NATO și UE în sperietori.”

Portalul JURNAL.MD publică o analiză a Bugetului Public Naţional realizată Centrului„Expert-Grup”. Autorii analizei menționează că proiectul de Buget este elaborat cu o întârziere fără precedent, iar acest fapt diminuează foarte mult din importanţa acestuia în sensul implementării politicilor publice. Potrivit analizei, circa 40% din creşterea totală a veniturilor (de 4,8 mlrd. lei) va fi asigurată din granturi (1,9 mlrd. lei), dar lipsa unui acord cu FMI şi progresele lente din sistemul bancar pun sub risc debursarea acestei sume.

Economie și istorie: Exportăm în România, dar ne închinăm Rusiei”, este titlul unui editorial publicat pe site-ul ziarului Timpul și semnat de Silviu Tănase, care analizează aspectele economice ale relațiilor Chișinău-Moscova și Chișinău-București, dar și rolul pe care l-au avut în acest context politicienii din Republica Moldova. Autorul analizează datele statistice oficiale privind comerțul extern al RM în primele trei luni ale anului 2016, constatând că, practic, astăzi, Republica Moldova este un partener economic mai important pentru economia Federației Ruse, decât este piața Rusiei pentru economia Republicii Moldova. „[…] În timp ce noi exportăm în Rusia, în valoare de 42 de mil. USD, Rusia exportă, în RM, în valoare de 158 de mil. USD. Peste 100 de milioane de dolari este balanța comercială negativă cu Rusia, care sare probabil de 500 de mil. USD”, menționează Silviu Tănase. În opinia autorului, pe lângă faptul că Republica Moldova pierde cel puțin 100 de mil. USD la fiecare trei luni, exportul rusesc în Republica Moldova, este în mare parte energie, care rămâne în continuare una din cele mai mari impedimente în dezvoltarea economică a Republicii Moldova. În aceste condiții, continuă Silviu Tănase, atitudinea clasei politice este sub orice critică, deoarece a știut să folosească polemica sterilă est-vest în avantaje electorale, ignorând, unii intenționat, alții deliberat, să se preocupe de asigurarea unei independențe energetice.

XS
SM
MD
LG