Linkuri accesibilitate

Ce șanse are noua rundă de convorbiri dintre Armenia și Azerbaidjan?


Demonstrație pentru restabilirea păcii în Nagorno Karabah, Viena, 5 aprilie 2016.

Demonstrație pentru restabilirea păcii în Nagorno Karabah, Viena, 5 aprilie 2016.

Există temeri în Nagorno-Karabah ar putea reizbunci violențele?

La Viena este prohramată o întâlnire între președinții Armeniei și Azerbaidjanului pentru convorbiri privind armistițiul de încetare a focului în regiunea separatistă azeră Nagorno Karabah, populată preponderent de etnici armeni. Discuția, dacă va avea loc, va prima față în față de la reizbucnirea, în aprilie, a luptelor din Nagorno Karabah, considerate cele mai violente din ultimele două decenii. Relatează Diana Răileanu:

Anunțul despre întâlnirea cu președinții Armeniei Serj Sarkisian și omologul său azer Ilham Aliyev a fost făcut luni de șefa diplomației europene, Federica Mogerhini, pe o rețea de socializare.

Nu este limpede, însă, dacă coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene se va întâlni separat cu cei doi președinți sau, totuși, aceștia vor discuta față-n față.

Anterior, agenția de știri AFP a relatat că ministrul de Externe rus Serghei Lavrov și Secretatul de stat american John Kerry – aflați la Viena pentru o reuniune legată de evoluțiile din Siria și Libia – de asemenea au programate întâlniri cu președinții Armeniei și Azerbaidjanului. La discuții sunt așteptați diplomați și oficiali din așa numitul grup de la Minsk, din care fac parte mediatori americani, ruși și francezi.

„Pentru moment, țelul mediatorilor este să se asigure că nu vor mai exista tensiuni de-a lungul liniei de demarcație”, a declarat pentru AFP analistul politic din Armenia, Hrant Melik-Shahnazaryan.

Un alt comentator, Elkhan Shainoglu, de la centrul Atlas din Baku, Azerbaidjan, consideră întâlnirea de luni de la Viena, crucială, fiind convins că „dacă părțile nu vor ajunge la o înțelegere, sunt șanse ca ciocnirile din aprilie să se repete”.

Azerbaidjanul și Armenia se află în conflict de aproape trei decenii. Conflictul înghețat din Nagorno-Karabah a izbucnit în 1988.

Până în 1994 a făcut peste 30 de mii de victime și sute de mii de refugiați. Enclava majoritar armeană din Azerbaidjan și-a proclamat independența de Baku.

Oficial, aceasta rămâne parte a Azerbaidjanului, însă se administrează singură cu sprijinul Armeniei.

În 1994 a fost semnat un acord de încetare a focului, însă la începutul lunii aprilie a acestui an, ciocnirile între părți au reizbucnit, acestea fiind considerate cele mai violente în ultimii peste 20 de ani.

Deși părțile au semnat, la cinci aprilie, la Moscova, un armistițiu, lupte sporadice au continuat de-a lungul liniei de demarcație, Armenia și Azerbaidjanul acuzându-se reciproc de încălcare a înțelegerii.

Se relatează că peste 75 de militari au fost uciși în luptele din aprilie, alături de mai mulți civili.

Temerile că violențele ar putea reizbucni nu sunt lipsite de temei: pe de o parte, Turcia susține Azerbaidjanul, cu care are strânse legături culturale, pe de altă parte, Federația Rusă este obligată să apere Armenia în baza unui pact de securitate reciproc.

Relația între Turcia și Federația Rusă, însă, s-a deteriorat dramatic după doborârea unui avion militar rusesc de către turci în Siria, anul trecut.

La fel, cu o zi înainte de întâlnirea de la Vienna, miniștrii Apărării din Azerbaidjan, Turcia și Georgia s-au întâlnit pentru discuții privind exerciții militare comune.

„Pentru a crește capacitatea și pregătirea de luptă ale Azerbaidjanului, Turciei și Georgiei am considerat necesar să organizăm exerciții militare comune”, a declarat duminică ministrul azer al Apărării, Zakir Gasanov.

Nu s-a anunțat o dată exactă pentru începerea acestor exerciții, însă ministra apărării din Georgia, Tina Khidasheli a spus că acestea, cel mai probabil, vor avea loc în vara anului 2017.

XS
SM
MD
LG