Linkuri accesibilitate

Votul moldovenesc pentru Eurovison între geopolitică, divertisment și artă


Petru Negură: deși Eurovizion e un concurs de cântec, reprezentanții țărilor participante sunt deseori folosiți ca elemente de strategie de politică internațională.

Juriul din Republica Moldova i-a acordat reprezentantei din Ucraina, Jamala punctajul maxim. Telespectatorii însă au optat pentru piesa lui Serghei Lazarev, care a fost delegatul Rusiei în acest concurs. Prin urmare, și discuțiile despre victoria interpretei ucrainene și punctajul acordat de Republica Moldova s-au divizat în ideea unui vot politic și a unuia artistic. Relatează Tamara Grejdeanu:

După afișarea rezultatelor în favoarea interpretei din Ucraina, despre victoria, anticipată de unii, s-a scris că ar fi motivată politic. Nu au lipsit însă argumentele care au combătut această idee, a celor care au ținut să aprecieze calitățile vocale și prestația de pe scenă a interpretei. Pe rețelele de socializare și forumuri oamenii au scris că și-a făcut efectul atât mesajul piesei intitulată ,,1944” scrisă de Jamala și inspirată din amintirile străbunicii sale, deportată, alături de alți aproximativ un sfert de milion de tătari din Crimeea, cât și felul în care a fost interpretată compoziția. Este și poziția dirijorului Andriano Marian, membru al juriului din Moldova, fondatorul Chişinău Youth Orchestra:

„Există două elemente într-o piesă, este textul și muzica. Poate fi textul mai profund și mai specific, dar dacă muzica nu transmite nimic, atunci este degeaba. De asta, eu cred că ce s-a întâmplat în cazul Ucrainei, au fost ambele momente, și textul și muzica au fost foarte specifice, cu un mesaj profund. Chiar dacă nu ești un muzician avizat, tu simți o oarecare energie din partea oricărei piese, într-un mod mai profund sau nu.”

Referindu-se la dezbaterile generate de câștigul Ucrainei în concurs, sociologul Petru Negură susține că era firesc și de așteptat ca publicul care urmărește Eurovizion să aprecieze unele melodii nu doar în baza unor criterii artistice, dar și sociale, politice, ideologice. Și cum s-a întâmplat în cazul Jamalei, crede sociologul, argumentele nu neapărat se exclud:

„Vedem că în acest an a câștigat strategia de democrație culturală și aceste simpatii politice sau geopolitice pentru un anumit candidat și problemele pe care acest candidat le reprezintă, lucru care nu dă de înțeles că candidatul respectiv nu a avut o prestație de valoare. Dacă o piesă ar fi, să zicem, proastă, mediocră din punct de vedere estetic, nu cred că ar acumula suficientă simpatie pentru a trece învingătoare.”

Petru Negură sugerează că nu este surprinzătoare nici divizarea preferințelor juriului și telespectatorilor, or acest lucru vorbește despre existența celor două curente geopolitice în societatea moldovenească:

„Și starea asta de lucruri este una firească pentru societatea Republicii Moldova pe care o știm cumva polarizată între preferințele pro estice, pro ruse și preferințele, să spunem așa, pro vestice. Și aici intră și vecinii noștri care sunt cumva tovarăși de drum pe această cale spre occident, spre democrație.”

În opinia lui Petru Negură, deși Eurovizion este un concurs de cântec, reprezentanții țărilor participante sunt deseori folosiți ca element de strategie de politică internațională, pentru a apăra o anumită poziție pe plan regional și pentru a scoate în evidență o anumită percepție. Într-o postare pe o rețea de socializare și sociologul Doru Petruți scria că Eurovizion este ,,sondajul efectuat în mai multe țări în același timp, despre ce gândesc oamenii dintr-o țară despre oamenii din alte țări.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG