Linkuri accesibilitate

Provocări de securitate la summitul NATO de la Varşovia


Secretarul-general Nato, Jens Stoltenberg (stg.), premierul Dacian Cioloș și adjunctul ministrului american Robert Work (dr.) la ceremonia de inaugurare a bazei militare de la Deveselu

Secretarul-general Nato, Jens Stoltenberg (stg.), premierul Dacian Cioloș și adjunctul ministrului american Robert Work (dr.) la ceremonia de inaugurare a bazei militare de la Deveselu

Klaus Iohannis consideră că summitul va trebui să confirme şi să continue logica defensivă iniţiată prin activarea scutului antirachetă din România.

Preşedintele Klaus Iohannis l-a întâlnit azi pe primul ministru Dacian Cioloş. Au discutat despre criza din sănătate, dar şi despre vizita pe care o va face premierul în Statele Unite la sfârşitul acestei luni şi despre summitul NATO care va avea loc la Varşovia, în luna iulie. Vizita în Statele Unite se face în cadrul Parteneriatului strategic dintre două ţări şi îşi propune să exploreze, pe lângă partea de securitate regională a acestuia, şi dimensiunea lui economică. La Varşovia, pe agenda summitului NATO se află decizii referitoare la apărare cibernetică, combaterea terorismului şi problemele de securitate energetică. România este lider regional în privinţa securităţii energetice şi acordă asistenţă Ucrainei în această privinţă.

Klaus Iohannis consideră că summitul va trebui să confirme şi să continue logica defensivă iniţiată prin activarea scutului antirachetă din România. Lansând acest subiect în discuţia cu secretatul general NATO,

Un pol de stabilitate ...”

preşedintele României sugerează că vrea să aibă sau să coordoneze iniţiative strategice regionale, profitând de proximitatea zonelor de conflict şi a ameninţării pe care o reprezintă acestea faţă de Alianţa Nord-Atlantică. La urma urmei, România a dovedit că e dispusă şi vrea să pună în practică recomandările Alianţei şi că e pregătită să devină „un pol de stabilitate”.

Preşedintele Iohannis mai afirmă şi că e necesar ca la Varşovia să se decidă integrarea scutului antibalistic de la Deveselu, iniţiat în urma parteneriatului strategic Statele Unite – România, în sistemul de securitate al alianţei şi, pe de altă parte, să fie întărit şi echilibrat flancul estic al NATO pe axa nord-sud, adică din Polonia şi ţările baltice, până în România şi Bulgaria. Trebuie spus că, practic, sistemul antirachetă e integrat de vreme ce a fost inaugurat în prezenţa factorilor de comandă din NATO şi este singura redută defensivă pe flancul estic, ceea ce-l face esenţial în politicile de securitate regionale. Nu ar mai trebui, aşadar, decât de o decizie oficială, adoptată de toate cele 28 de state membre. Mai mult, însă, la summitul NATO ar trebui discutată nu doar întărirea ţărilor NATO de pe frontiera estică, ci şi a aliaţilor acestora, Republica Moldova şi Ucraina.

NATO şi politica faţă de ţările aspirante

Prezenţa militară a Rusiei tot mai agresivă creează îngrijorare, spune preşedintele Klaus Iohannis. „România, spune el după ce l-a întâlnit pe Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, va continua să fie un furnizor de securitate în regiune, un pol de stabilitatea la extremitate estică a spaţiului nord-atlantic, supusă provocărilor şi ameninţărilor. Din această perspectivă suntem preocupaţi de situaţia din Ucraina şi Republica Moldova. Singurele soluţii viabile rămân cele politice şi nu cele militare. Aceasta este o problemă de interes comun pentru NATO şi Uniunea Europeană şi un argument în plus pentru consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două organizaţii.”

NATO trebuie să-şi păstreze politica uşilor deschise nu doar faţă de Muntenegru, e de părere preşedintele Iohannis, ci şi faţă de alte ţări aspirante. Face, desigur, aluzie la aceleaşi două ţări excomuniste unde ideea euroatlantică se confruntă cu reflexele sovietice susţinute adesea de tirul mitralierelor ruseşti.

Lacul rusesc devine euro-atlantic?

O componentă importantă din propunerea românească de echilibrare a forţelor pe axa nord-sud este aceea ca Marea Neagră să nu mai fie „lacul rusesc” din fatalista viziune politica a ex-preşedintelui Băsescu, ci o componentă geostrategică esenţială pentru sistemul defensiv NATO. Preşedintele României susţine că este necesară, pentru început, consolidarea unei forţe navale formate din partenerii NATO riverani ai Mării Negre (România, Bulgaria şi Turcia). La summitul de la Varşovia însă va trebui găsită şi o cale de a integra Marea Neagră în procesele de evaluare şi în geopolitica organizaţiei.

Reacţia Rusiei la această schimbare de strategie este previzibilă. Convenţia de la Montreux din 1936 amintită de preşedintele Iohannis reglementa circulaţia navală pe Marea Neagră şi militariza strâmtorile. Pe hârtie şi mai ales odată cu modificările asupra cărora s-a convenit de-a lungul timpului, convenţia pare să facă oarece dreptate ţărilor riverane, dar forţa tunurilor de pe navele de luptă sovietice a asigurat Moscovei controlul fără oprelişte la ieşirea spre Mediterana. După dezmembrarea Uniunii Sovietice şi după o perioadă de confuzie, Rusia şi-a asigurat prezenţa în Marea Neagră ca urmare a unor acorduri controversate încheiate în 2010 cu preşedintele Ianukovici şi încălcate odată cu anexarea peninsulei Crimeea.

Exerciţiile militare navale NATO-Ucraina din august 2015 au sporit tensiunea şi adrenalina în comandamentele militare ruseşti. Moscova crede că eventuala întărire a flotei NATO din Marea Neagră dezechilibrează balanţa de forţă regională şi a anunţat deja, la începutul acestui an, că-şi va întări şi moderniza armamentul din sudul şi sud-vestul ţării. În septembrie acest an, ruşii au plănuit un exerciţiu militar Kavkaz 2016, eveniment considerat crucial pentru întărirea sistemului defensiv de pe litoralul mării. Cu această ocazie îşi va restructura integral infrastructura militară şi va reface efectivele şi structura de comandă din regiune. Reuniunea NATO de la Varşovia ameninţă să accelereze aceste măsuri.

XS
SM
MD
LG