Linkuri accesibilitate

Alegerile prezidențiale și șansele candidaților (Igor Volnițchi/tribuna.med)


„Valea Trandafirilor s-a transformat în valea intereselor” (noi.md).

Într-un editorial pe „tribuna.md” Igor Volniţchi apreciază optimist şansele cunoscutului analist politic, Igor Boţan, la președinția Republicii Moldova. Dacă s-ar adeveri informaţiile că Igor Boţan va candida, atunci el ar fi „unul din candidaţii de bază, care nu doar ar strica calculele politice ale anumitor partide, ci ar avea o şansă reală de a prelua Președinția”, notează Volnițchi. Autorul crede că Boţan poate fi o candidatură de compromis pentru partidele de centru-dreapta și s-ar putea bucura și de sprijinul unor partide de centru-stânga.

În același context, Igor Volniţchi observă că PD, după ce anunţa că va înainta propriul candidat la scrutinul prezidenţial, mai nou, susţine, prin vocea preşedintelui de onoare a partidului Dumitru Diacov, că majoritatea parlamentară va avea un candidat comun. Nu e limpede deocamdată dacă PD s-a răzgândit şi a renunţat la propriul candidat, sau acel candidat comun al majorităţii va fi, de fapt, al PD, notează Volniţchi. „Pentru PL susţinerea unui candidat al PD ar fi egală cu un act de suicid politic, or şi aşa asupra acestei formaţiuni planează diverse suspiciuni privind afilierea cu democraţii”, mai scrie Igor Volniţchi.

Până la alegerile prezidenţiale ar trebui însă clarificată problema numărului alegătorilor, susţine editorialistul „Ziarului Naţional”, Victor Ciobanu. El pune la îndoială datele Registrului de Stat al Alegătorilor. „Cifra „oficială” a alegătorilor este absolut neverosimilă întrucât depășește cifra efectivă a populației stabile din țară”, susţine Victor Ciobanu. „Dacă până la alegeri problema nu va fi rezolvată, riscăm să avem același scenariu – CEC va aproba liste de 3,2 milioane, Registrul va tipări buletine false, primarii vor înregistra sute de suflete moarte pe aceeași adresă, inspirați de genialul Gogol…”, notează Victor Ciobanu.

Portalul „sic.md” (proiect finanțat de fundația Soros al agenției de presă IPN) publică o analiză despre metamorfozele orientării geopolitice a liderului socialiștilor Igor Dodon. „În doar zece ani, Dodon a reuşit să demonstreze o inconsecvenţă impresionantă, inclusiv geopolitică. O data la câţiva ani, Igor Dodon sare de pe un val pe altul”, se arată în articol. Pro-european în 2006, Igor Dodon devine, în 2010, un moldovenist convins, iar un an mai târziu, în 2011, se repoziționează în pro-european echilibrat. În 2012 critică Uniunea Vamală, pe care o luadă un an mai târziu, devenind din ce în ce mai pro-rus. Pentru moment, remarcă autorii articolului, Igor Dodon este pro-rus, deși recent a declarat că acquisul comunitar este mai potrivit pentru promovarea reformelor în Republica Moldova.

Portalul „agora md” și alte media de la Chișinău, citează un reportaj realizat de jurnaliștii postului american TV FOX34 despre cum au fost întâmpinați în Republica Moldova militarii americani, participanți la exerciţiul Dragon Pioneer 2016. Împărtășindu-și impresiile Timothy Butler, locotenent al forţelor armate americane, a remarcat că în pofida invitației din partea președintelui moldovean și a premierului, prezența militarilor americani la Chișinău i-a scandalizat pe mai mulți localnici. „Este dezordinea frumoasă a democrației în acțiune”, a menționat locotenentul. El a mai spus că vreme de peste 10 ore cât s-au aflat în centrul Chișinăului, soldații americani au avut posibilitatea să realizeze un schimb de culturi, să permită oamenilor din Chișinău accesul în vehiculele militare, să vorbească și să interacționeze. Despre protestatarii care au scandat, între altele, „NATO pleacă”, locotenentul a notat că cele 30 de minute în care protestatarii și-au spus păsul nu au eclipsat discuțiile pozitive cu oamenii din Chișinău și poporul Moldovei.

Parcul „Valea Trandafirilor s-a transformat în valea intereselor” titrează „noi.md”. Suprafața parcului a fost ocupată de diverse construcții în ultimii ani, se arată în articol. Un hotel de cinci stele cu bazin, mai multe blocuri locative, inclusiv unul destinat procurorilor și câteva stații PECO au apărut în zona parcului, deși legea interzice acest lucru. Recent, în Valea Trandafirilor a apărut și o nouă biserică a Mitropoliei Moldovei, alături de una deja existentă. Cum a fost dat în arendă terenul din Valea Trandafirilor și cine sta în spatele acestor tranzații este o mare taină, constată un fost consilier municipal, Valerii Pavlov, citat în articol. El spune că în pofida mai multor încercări, nu a reușit să obțină informații despre granițele parcurilor din capital. „Înseamnă că cineva se teme că în baza acestei informații ar putea fi acuzat de încălcarea legii”. Recent, consilierii socialiști și comuniști au propus elaborarea unui proiect pentru determinarea granițelor zonelor verzi în oraș și care din sectoare pot fi privatizate și care nu.

Ziarul „Timpul” notează că în timp ce decomunizarea în Ucraina e în toi, în unele localități din Republica Moldova, la 25 de ani de la destrămarea URSS, monumentele lui Lenin mai ocupă un loc de cinste. În jur de 15 monumente cu postura liderului bolșevic pot fi văzute în special în raioanele de nord și în autonomia găgăuză. În unele centre raionale, cum ar fi Ocniţa, Lipcani, Râşcani, Edineţ, Donduşeni, Otaci, Făleşti, monumentele au fost reinstalate, după ce fusese demolate. Ultimul caz de demolare s-a înregistrat în iulie 2012, la Dondușeni. Iar oraşul Călăraţi, de exemplu, a renunţat la monumentul lui Lenin încă în primul an de independenţă a Republicii Moldova. Scriitorul Dumitru Crudu, citat în articol, e de părere că monumentele sovietice ar trebui demontate pentru că nu-şi mai au rostul. „Trăim o altă epocă, avem nevoie de alte monumente, care să reprezinte valorile lumii de azi.”

Experta în legislaţia media, Tatiana Puiu, semnează pe „media-azi.md” un comentariu în contextul multiplelor refuzuri din partea demnitarilor de a participa la emisiuni televizate, semnalate frecvent, în ultimul timp, de moderatori. Experta constată că legislaţia nu prevede obligaţia legală a demnitarilor de a da curs invitaţiei de a participa la emisiunile televizate, de a oferi interviuri ziarelor sau de a participa la dezbateri directe cu jurnaliştii. „Este vorba mai curând despre o obligaţie morală şi/sau politică a demnitarului, de care acesta trebuie să țină cont.” Altminteri jurnalistul este „impus” să acumuleze şi să răspândească informaţii din surse terţe.

XS
SM
MD
LG