Linkuri accesibilitate

Capitala Alsaciei, Strasbourg, a gazduit timp de patru luni o expoziție eveniment: prima expoziție Tristan Tzara organizată vreodată în Franța.

Excepționalul eveniment cultural a fost opera unui consorțiu din care au facut parte Muzeul de Arta Modernă și Contemporană din Strasbourg (MAMCS) și Biblioteca Literară Jacques Doucet din Paris si a beneficiat de sprijinul Consulatului General al României la Strasbourg și al Institutului Cultural Român de la Bruxelles.

Poet, eseist, critic și colecționar de artă, Tristan Tzara (1895- 1963) este legat de Mișcarea Dadaistă, iar expoziția a avut loc pentru că în februarie s-au împlinit 100 de ani de la înființarea Mișcării Dadaiste.

Confruntată cu ororile războiului (Primul Război Mondial) generația lui Tzara s-a revoltat impotriva absurdității acelui conflict.

Câțiva artiști germani și francezi au pus atunci, in Elveția neutră, la Zürich, alături de Tristan Tzara, bazele unei mișcări contestatare ale cărei idei erau exprimate prin intermediul unui cabaret, care îmbina muzica, poezia, teatrul, dansul, arta primitivă și arta abstractă.

Hugo Ball, Emmy Hennings, Hans (Jean) Arp, Tristan Tzara și Marcel Iancu au înființat atunci Cabaret Voltaire și, în curând, un nou cuvânt, DADA, avea să se propage în grupurile artistice din New York, Berlin, Paris, Köln și București.

Expoziția de la Strasbourg a oferit o prezentare cronologică a unei serii de 450 de opere ale lui Tristan Tzara, însoțite de documente și lucrări relevante ale prietenilor artistului (de la Brâncuși la Picasso), colecții de artă occidentală și africană, precum și din Oceania și America Latină. O expoziție cu totul specială, căci, așa cum explică și directoarea MAMCS și curatoarea expoziției, Estelle Pietrzyk, Muzeul nu organizează în mod curent expoziții despre poeți.

„Realitatea este că, nu este un lucru obișnuit ca muzeul nostru să organizeze expoziții despre un poet. Este prima expoziție Tzara din Franța. Suntem onorați să fim pionieri în această privință. Un alt motiv care ne-a determinat să organizăm expoziția este că Tzara a fost foarte bun prieten cu însemnatul artist alsacian Hans Arp. Expoziția conține foarte multe piese semnate de Arp. Am fost foarte curioși si noi să descoperim toate cercurile artistice ale celor doi, si astfel expoziția a devenit foarte amplă și complexă”, mărturisește Estelle Pietrzyk.

Tristan Tzara a fost, așadar, nu doar un martor, dar și un jucător important al timpului său istoric, supranumit de prietenii săi „geniul obraznic”. Structurată cronologic, expoziția a debutat cu evocarea atmosferei artistice, marcate de simbolism, din anii copilăriei și adolescenței lui Tzara, ani petrecuti în România.

„Nu sunt sigură că am acoperit toate aspectele vieții lui Tzara”, arată curatoarea expoziției. „Tzara a fost fondatorul mișcării Dada. A fost și poet, și colecționar, și critic. Am încercat să punem în lumină toate aceste aspecte, utilizând opere de artă. Abordarea noastră a fost una a unui muzeu de artă, și nu a unei biblioteci sau a unei arhive. De exemplu, când am vrut să ilustrăm fațeta de colecționar a lui Tristan Tzara, am reunit în respectivul spațiu colecția sa de artă. Am recreat așadar spiritul iubitorului de artă Tzara. Am prezentat colecția sa de artă africană și comentariile pe care artistul le-a făcut pe marginea fiecărei lucrări. ”

Mișcarea Dada a fost creată la Zürich, unde Tzara ajunge în plin război, în anul 1916. În Elveția, țară neutră, Tzara își continuă cruciada sa personală impotriva absurditatii lumii, acompaniat de compatriotul său, Marcel Iancu, de scriitorul german Hugo Ball și de plasticianul alsacian Hans Arp. Acesta este nucleul Mișcarii „Suprarealiștii”, care avea să devină Mișcarea Dada.

De-a lungul vieții sale, Tzara s-a atașat mai multor cauze, devenind un militant înfocat. Expoziția de la Strasbourg l-a prezentat pe Tzara si in postura de membru al Asociației Scriitorilor și Artiștilor Revoluționari, care, in anul 1934, se alătura republicanilor în războiul civil din Spania. Aflăm apoi că a intrat în Partidul Comunist, și că a denunțat intervenția sovietică în Ungaria. În tot acest timp a scris sute de eseuri, articole, poeme, critică. Scrierile sale erau ilustrate de prietenii săi, iluștri artilști plastici ai epocii, de la Hans Arp la Brâncuși, de la Chirico la Dali, da la Max Ernst la Rousseau, de la Duchamp la Giacometti, de la Klee la Matisse, de la Picasso la Dali.

„Am lucrat cu mulți parteneri. A fost pentru prima dată când au fost scoase din arhivele din România o mulțime de documente. Astfel, am documentat primii 20 de ani din viața artistului. Apoi, am colaborat cu Biblioteca Jaque Doucet din Paris. Nu în ultimul rând, am luat legătura cu familia, care ne-a pus la dispoziție piese importante din expoziție. Pentru această expoziție am lucrat cu o firmă de design, care ne-a consiliat cu privire la modul în care piesele expoziționale pot fi mai bine puse în valoare. Am vrut să spunem istoria omului si sa facem o poveste umana, am ilustrat vocea cu lucrări de artă, căci am vrut sa dam un chip și o voce acestei expoziții”, spune curatoarea Estelle Pietrzyk.

Caracterul inedit al expoziției a constat și în aceea că, pe alocuri, a fost structurată și ca o bibliotecă, sau o sală de lectură. Publicul putea admira lucrările de artă, putea citi explicațiile, putea să îi asculte vocea artistului, dar și să se retragă într-un spațiu discret, pentru a-i citi în liniște poeziile sau eseurile.

„Sper ca această expoziție să îi fi pus pe gânduri pe vizitatori si, mai ales, tânăra generație, arată directoarea Muzeului de Artă Modernă și Contemporană din Strasbourg. Tristan Tzara avea doar 20 de ani, când, deși se confrunta cu experiența paralizantă a războiului, a găsit energia pozitivă să facă ceva. Ca și acum, și atunci părea că lumea nu mai are viitor. Sper ca energia creatoare a lui Tzara să fie un motiv de inspirație pentru tinerii de azi, care sunt chemați și ei să găsească soluții pentru crizele complexe pe care le traversează lumea în care trăim”.

XS
SM
MD
LG