Închisorile din Moldova sunt supraglomerate, iar condițiile în care sunt nevoiți să trăiască deținuții pe perioada ispășirii pedepselor sunt inumane. Concluzia CEDO, care numai în 2015 a condamnat de 22 de ori Moldova pentru aceste motive. Pentru bugetul Moldvei, o pagubă de nu mai puțin de 150.000 de euro. Soluții pentru a diminua aceste pierderi există. Pe de o parte, construirea unui nou penitenciar, soluție costisitoare, însă. Pe de alta, condamnări mai puține sau de durată mai scurtă, după cum recomandă Consiliul Europei, căci potrivit celui mai recent studiu al unui grup de experți în drept penal ai Consiliului Europei în Moldova sentințele date de justiție sunt de trei ori mai mari decât media europeană. Detalii într-un interviu acordat Europei Libere, la Strasbourg, de Marcelo Aebi, expert al Consiliului Europei și Profesor de drept penal la Universitatea din Lausanne (Elveția).
Supraglomerarea penitenciarelor este principala critică adusă fostelor țări comuniste de organismele care luptă impotriva tratamentelor inumane (între care și Comisia Europeană împotriva Torturii și Tratamentelor Inumane, organism finanțat de Consiliul Europei). România și Moldova nu fac excepție și se situează în afara tendinței generale pe continent care arată că numărul deținuților este în scădere, arată Marcelo Aebi, expert profesor de drept penal la Universitatea din Lausanne, care a lucrat la ultimul raport al Consiliuli Europei privind situația populației din penitenciarele europene.
„Da, în Europa persistă acestă problemă a supraglomerării penitenciarelor. În sensul că numărul de deținuți la suta de mii de locuitori continuă să fie foarte mare. Cu toate acestea, sunt în măsură să vă dau o veste bună: tendința este în descreștere.”
Cu 140 de deținuți la suta de mii de locuitori, România continuă să situeze peste media europeană în analizele privind penitenciarele. Moldova stă și mai prost, căci la suta de mii de locuitori se înregistrează 200 de pușcariași. Pentru ambele țări o particularitate o reprezintă și faptul că sentințele ar fi prea lungi.
„25 de luni este o sentință foarte dură”, atrage atenția Marcelo Aebi. În România sau Moldova un deținut poate sta în închisoare mai mult decât dacă ar fi comis aceeași faptă în orice altă țară din vestul Europei. Aici trebuie să căutam și explicația - cel puțin una dintre ele - pentru aglomerarea penitenciarelor”, este de părere expertul Consiliului Europei, care recomandă în raportul său, acolo unde este posibil, evitarea pedepselor cu închisoarea și aplicarea, mai degrabă, a unor „măsuri alternative de corecție”.
„Mă refer mai ales la serviciul în folosul comunității sau la monitorizarea electronică. Țările care optează pentru astfel de măsuri nu se confruntă cu fenomenul supraglomerării închisorilor. Însă trebuie avut grijă ca astfel de pedepse să fie aplicate pentru fapte nu foarte grave. În plus, măsurile alternative de corecție trebuie privite exact așa cum sunt gândite: ca o alternativă, și nu ca o suplimentare a pedepsei”.
Moldova este una dintre țările cu cele mai ridicate rate a populației încarcerate. 200 din o sută de mii de locuitori ai R. Moldova sunt pușcariași. „Credem că la
În Moldova sentințele sunt de trei ori mai mari decât media europeană
această situație s-a ajuns și din cauza lungimii sentințelor, a timpului îndelungat pe care un deținut, o dată ajuns în închisoare, rămâne acolo. În Moldova sentințele sunt de trei ori mai mari decât media europeană. Fiecare țară are o tradiție în privința măsurilor punitive.
În țările nordice sentințele sunt mai blânde decât în altele, decât în Moldova, de exemplu. Sigur, există o legătură între faptă și pedeapsă, sentință. Dar an de an se trimite un număr mare de deținut în închisoare. Pedeapsa este o consecință a faptelor. Concluzia ar fi că, chiar dacă tendința este ca sentințele să se scurteze, chiar daca rata criminalității pe continent descrește, numărul detinuților aflați după gratii rămâne mare în Europa.”
