Linkuri accesibilitate

Legea de la Comrat a învățământului și codul educației din Republica Moldova


O ceartă între başcanul Irina Vlah și ministra educaţiei Corina Fusu.

La ședința de miercuri a guvernului a avut loc o mai rară confruntare la scenă deschisă între doi membri ai cabinetului. Ministra educației Corina Fusu și bașcanul găgăuz Irina Vlah s-au certat pe tema unei legi a învățământului adoptată de legislativul de la Comrat săptămâna trecută. Fusu a spus că documentul a fost adoptat pe furiș, fără știrea ministerului, iar Vlah a contrazis-o, recomandându-i să fie „mai corectă” și mai ales să nu folosească termenul de „raion” când vorbește de regiunea ei autonomă.

Mai multe articole din lege învăţământului adoptată de legislativul autonomiei găgăuze le înlocuiesc pe acelea ale codului educaţiei din Republica Moldova. Concluzia aparţine mai multor experţi cu care am stat de vorbă.

Legea găgăuză prevede, între altele, că procesul de învățământ se desfăşoară în trei limbi: găgăuză, „moldovenească” şi rusă. Se impune obligativitatea studierii limbii găgăuze la toate treptele de învățământ pentru etnicii găgăuzi.

De cealaltă parte, codul educației al Republicii Moldova prevede că doar limba română e obligatorie, limbile străine, inclusiv cea rusă, fiind opționale.

Legea găgăuză mai prevede că diplomele de absolvire, care sunt documente oficiale eliberate de Ministerul Educaţiei, ar trebui să conțină şi anexe în limba găgăuză.

O altă prevedere se referă la introducerea studierii aprofundate a istoriei autonomii găgăuze. Acestea sunt doar câteva din clauzele buclucaşe, spun experţii.

În opinia expertului de la Comrat Mihail Sirkeli, director executiv al organizaţiei neguvernamentale Piligrim-Demo, legea găgăuză a învăţământului a fost elaborată şi adoptată netransparent. Conform procedurilor, legea urma să fie însoțită de un studiu care i-ar argumenta necesitatea, dar şi impactul. Ceea ce nu a fost făcut, spune expertul. În nota informativă se precizează că adoptarea legii era necesară pentru că în codul educației al Republicii Moldova nu ar fi luate în considerare particularitățile locuitorilor din autonomie, fără a se explica însă despre ce este vorba, mai spune Mihail Sirkeli:

„De aceea noi nu înțelegem unde exact acest Cod al Educaţiei nu ea în considerare particularităţile Găgăuziei. Legea învăţământului substituie unele părţi ale Codului Educaţional şi intră în contradicţie cu competenţele ministerului şi a autorităţilor centrale.”

Expertul afirmă că legea nu prevede o delimitare foarte clară între atribuţiile autorităţilor centrale şi cele din autonomie în domeniul educaţiei. Eventualele contradicţii puteau fi anticipate dacă legea era coordonată cu autorităţile de la Chişinău, mai spune expertul. În opinia sa, legea are un substrat politic mai curând:

„Pentru a demonstra că iată noi avem competenţe şi le implementăm, dar fără a gândi despre consecinţele acestei legi. Acum instituţiile educaţionale sunt puse într-o situaţie foarte delicată, dacă vor încălca legea naţională vor fi sancţionaţi de autorităţile centrale, dacă vor încălca legea locală vor fi sancţionate de autorităţile locale.”

Mihail Sirkeli găseşte similitudini între modul în care a fost adoptată legea învăţământului şi o altă lege controversată cea privind audiovizualul, promulgată recent de başcanul Irina Vlah. Aprobată în condiţii netransparente şi în lipsa unor consultări cu autorităţile de la centru, legea audiovizualului limitează libertatea de exprimare, în special la compania publică regională, spune expertul. Consiliul Coordonator al Audiovizuluilui s-a adresat Cancelariei de Stat cerând să conteste în instanţă acestă lege despre care susţine că i-ar substitui atribuţiile.

Expertul Mihail Sirkeli spune că în situaţia creată un rol determinant îl joacă şi indiferenţa autorităţilor de la Chişinău în raport cu autonomia găgăuză.

În opinia expertului de la Institutul de Politici Publice Oazu Nantoi lege învăţământului din autonomia găgăuză este întâi de toate un răspuns la codul educației, adoptat în urmă cu doi ani, care a anulat obligativitatea studierii limbii ruse în şcoli.

„Adoptarea Codului Educaţiei al Republicii Moldova, care deja nu garantează studiile obligatorii în limba rusă a provocat emoţii în autonomia găgăuză, unde totul este bazat în limba rusă. Şi iată a apărut această lege. La prima vedere, scopul apariţiei acestei legi este unul neclar. Dar atunci când s-a discutat la 7 aprilie acest proiect de lege în Adunarea Populară, laitmotivul a fost că această lege trebuie să ne apere, adică să apere poziţiile limbii ruse în sistemul educaţional din autonomia găgăuză şi să apere acest status-quo. Sunt mai curând emoţii şi lipsa unei viziuni clare, coerente şi responsabile din partea puterii centrale asupra locului acestei autonomii în organismul statal al Republicii Moldova şi asupra politicii de integrare a reprezentanţilor minorităţilor în societatea moldovenească.”

Limba română este de mai multă vreme mărul discordiei în relaţia dintre Chişinău şi Comrat, inclusiv în educaţie. În 2011, în sesiunea de bacalaureat, Ministerul Educaţiei de la Chişinău a impus condiţii mai rigide la examenul de limbă română. La examen a picat fiecare al zecelea absolvent de liceu din autonomia găgăuză. Administraţia locală a emis, atunci, diplome proprii de bacalaureat din care au exclus disciplina limba română.

Nu este limpede deocamdată dacă până la promulgarea legii învăţământului başcanul Irina Vlah va da curs propunerii ministrei educaţiei Corina Fusu de a organiza consultări în format larg. Legea ar putea fi anulată doar prin instanţa de judecată la cererea Concelariei de Stat.

XS
SM
MD
LG