Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruța: „Pentru următorii doi-trei ani este previzibilă o povară fiscală în creștere”


Veaceslav Negruta în studioul Europei Libere

Veaceslav Negruta în studioul Europei Libere

Fostul ministru de finanțe despre creșterea datoriei interne de stat.

Datoria internă de stat creşte cu circa 10 milioane de lei pe zi. Ritmul de creştere, fapt care îngrijorează experţii, este de 24 de ori mai mare decât cel din anul 2015. Despre datoria internă și de unde ia guvernul bani ca să stea pe linia de plutire, Europa Liberă a discutat cu fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța.

Europa Liberă: Domnule Negruţa, era şi de aşteptat că datoria internă va creşte. Dar chiar atât de spectaculos? Şi ar fi capabil guvernul în continuare să asigure o descreştere, o stabilitate a acestei datorii?

Veaceslav Negruța: „Nu. Deocamdată, toată creşterea care va reveni în 2016 pe datoria internă ţine direct de acele 13,6 miliarde de lei acordate de către Banca Naţională, sub garanţia guvernului, celor trei bănci aflate în faliment. Şi e vorba de alt miliard care este atras de către guvern pentru a finanţa deficitul bugetar. Cel puţin, în primele patru luni datoria internă a crescut cu alte 1,2 miliarde de lei. Respectiv, avem o situaţie, la început de an, cu 7,2 miliarde de lei datoria internă, plus un miliard şi ceva, probabil, două de lei, care se vor acumula pe parcursul anului 2016, plus alte 13,6 miliarde preluate în datoria internă de stat din acea garanţie acordată celor trei bănci în dificultate.

Per total, vom ieşi la sfârşit de an cu o datorie de 21 de miliarde de lei, comparativ cu 7 miliarde, câte am avut la început de an. Creşterea este de trei ori, practic, a datoriei interne. Cel mai trist este că această datorie trebuie să fie deservită cu o dobândă relativ mare, costul resurselor luate de la băncile comerciale în 2016 este de peste 24-25%. Da, este o tendinţă de descreştere, dar, deocamdată, dobânda este insuportabilă pentru bugetul de stat.”

Europa Liberă: Statul ia şi acum împrumut de la bănci?

Veaceslav Negruța: „Da. În primele patru luni, guvernul s-a împrumutat de la băncile comerciale cu 1,2 miliarde de lei, pentru a face faţă plăţilor ce ţin de activitatea sectorului bugetar sau ale sectorului public. E vorba şi de salarii, alte plăţi curente care trebuiau să fie onorate.”

Europa Liberă: Şi de unde ia statul ulterior bani, ca să acopere procentele care îi revin băncii de la care ia împrumut?

Veaceslav Negruța: „Exact din veniturile care se presupune că vor veni, aceste venituri la buget, din impozite şi taxe, în condiţiile în care finanţarea externă sub formă de granturi sau credite nu există sau sunt îngheţate, cel puţin, acum. Respectiv, o povară fiscală în creştere este previzibilă pentru următorii doi-trei ani, pentru a putea face faţă şi deservirii datoriilor care au fost luate acum de la băncile comerciale, dar şi pentru a face faţă plăţilor ce ţin de sectorul public, care, ca număr, ca pondere este tot mai mare şi necesită tot mai mulţi bani şi mijloace. În condiţiile în care economia este în descreştere şi încetineşte, tot mai mulţi agenţi economici sau oameni cu un potenţial economic care decid totuşi să plece din Republica Moldova, din păcate, pleacă să-şi caute alte condiţii, mai bune, mai prieteneşti pentru a face o afacere, pentru a-şi găsi rostul vieţii în altă parte. Şi, respectiv, impozitele vor fi tot mai greu şi mai greu să fie colectate, în măsura în care să acopere toate cheltuielile.”

Europa Liberă: Autorităţile spun că vor emite obligaţiuni pentru a acoperi, cel puţin, garanţia pentru împrumutul Băncii Naţionale ca să acopere fraudele din sistemul bancar. E bună această idee?

Veaceslav Negruța: „E simplu, procedural 14 miliarde de lei vor fi emise aceste titluri de valoare şi transmise Băncii Naţionale în portofoliu. Respectiv, aceste titluri nu vor fi în liberă circulaţie. În plus, interesul faţă de aceste titluri atât pentru băncile comerciale, dar şi pentru cetăţeni este, practic, nul, dobânda fiind în piaţă de peste 24-25%, aceste titluri vor purta o dobândă de 5%. Respectiv, nimeni nu se va avânta să dea cu împrumut statului şi să ia în schimb aceste titluri. În plus, având toată macroeconomia şi situaţia în sectorul finanţelor publice, sigur că cei care îşi fac propriile calcule, fie băncile comerciale sau cetăţenii, văd riscuri tot mai mari şi în creştere în tot ce se cheamă siguranţa finanţelor publice şi capacitatea statului să îşi onoreze plăţile.

Nu exclud că într-o bună zi, în astfel de situaţii, dacă nu se întreprind măsuri drastice, imediat, de a stabiliza situaţia, statul, pur şi simplu, nu va putea onora plăţile. Şi atunci să fii deţinător de titluri sau de hârtii care, de fapt, nu-ţi permit să îți recuperezi banii... Noi cunoaştem istorii de genul acesta, pagini triste din trecut. Şi nu cred că cetăţenii sau băncile vor da acest vot de încredere statului, prin acceptarea acestor titluri.”

Europa Liberă: Ţinând cont de aceste realităţi, cabinetul de miniştri va fi capabil să se menţină pe linia de plutire, să onoreze achitarea pensiilor, salariilor? Sau ar putea să intervină anumite animozităţi?

Veaceslav Negruța: „Anumite animozităţi pot să intervină în perioadă medie de timp, e vorba şi de 2016, şi 2017, dacă nu se întreprind paşi hotărâţi acum. Şi e vorba de acele reforme care, pe de o parte, să reducă din ponderea sectorului public, care a devenit alarmant de mare în produsul intern brut, şi să ofere acea portiţă necesară pentru sectorul privat. Pe de altă parte, să se dezvolte şi să fie generator de venituri ulterior la buget. Dacă nu se înţeleg lucrurile simple, am putea avea un blocaj la nivel de finanţe publice, inclusiv cu anumite plăţi curente, care ţin de existenţa şi funcţionalitatea instituţiilor statului.”

Europa Liberă: În raport cu valutele străine, leul îşi pierde din valoare. Există anumite explicaţii pentru acest fenomen?

Veaceslav Negruța: „Observăm o lipsă totală de corelare între politicile implementate în Republica Moldova, am impresia că mâna stângă nu ştie ce face mâna dreaptă. Se vede de la o poştă că nu există o politică fiscal-bugetară. Pe de altă parte, politica monetar-creditară şi cea valutară este în totală disonanţă sau e o ruptură totală faţă de realităţile care există. Din acest punct de vedere, este foarte greu să dai o explicaţie teoretico-economică la tot ce se cheamă fluctuaţii valutare în piaţă.

Din păcate, sunt anumite centre puternice economico-financiare, care au ajuns să dirijeze şi anumite fluctuaţii nu doar sezonier, în interiorul unui an, dar şi deja în interiorul lunii, în care parte şi cu cât să se deprecieze sau aprecieze moneda naţională. Din păcate, aceasta se transpune în costuri şi pierderi pentru agenţi economici de la fluctuaţia cursului de schimb, aduce şi mai multă incertitudine, respectiv, este mult mai greu să-ţi programezi activitatea economică, indicatorii financiari din perspectiva unui an sau, cel puţin, a unei perioade de trei ani.

Per total, creează această stare de neclaritate, lipsă de viziune şi, de fapt, creează impresia că mergem cu luminile stinse, pe întuneric şi pe bâjbâite, în speranţa că nu vom da într-un gard sau într-un pilon care stă pe margine de drum.”

Europa Liberă: Se aşteaptă venirea FMI la Chişinău. E o vizită cu speranţe?

Veaceslav Negruța: „Cel puţin, un angajament aici, la Chişinău, pe o anumită agendă de reforme, care să fie incluse într-un memorandum cu FMI ar da mai multă certitudine şi claritate în tot ce se cheamă finanţarea şi deblocarea finanţărilor externe care sunt mai ieftine. Şi, din punctul acesta de vedere, ar fi mai uşor pentru buget să acopere această ruptură financiară existentă în 2016.

Pe de altă parte, ar debloca starea de standby sau de aşteptare în care zac mai mulţi potenţiali investitori sau mai multe activităţi economice, care au nevoie de certitudini. Iar memorandumul este un astfel de semnal de mai multă certitudine vis-a-vis de ce va face acest guvern sau alte guverne, sau această guvernare, în perspectivă de trei luni, şase luni, un an sau trei ani. Pentru că un program acoperă o perioadă de trei ani.”

XS
SM
MD
LG