Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Negocierile politice în formatul 5+2 ar putea fi reluate în luna iunie în Germania. Administrația transnistreană se pare că a început din nou să acumuleze restanțe la pensii și salarii. Criza din regiunea transnistreană a lovit cel mai dureros businessul mic și mijlociu. Cu ce gânduri locuitorii regiunii transnistrene au întâmpinat sărbătoarea Sfintelor Paști. Și un interviu cu Protodiaconul Bisericii Ortodoxe Ruse, Andrei Kuraev. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Ministrul de externe moldovean, Andrei Galbur, este citat de presa de la Chișinău cu anunțul că reluarea negocierilor de reglementare transnistreană în formatul 5+2 este așteptată în luna iunie, în Germania, după o pauză de doi ani. Ceva mai devreme, negociatorul transnistrean Vitali Ignatiev declarase că Moscova ar fi pregătit o serie de propuneri pentru reluarea negocierilor, agreate, în mare parte, de Tiraspol. Detalii, pe parcursul programului.

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a anunțat că Parlamentul va crea un mecanism intern de comunicare cu negociatorii responsabili de procesul de reglementare transnistreană și va coordona acțiunile cu Guvernul. „Trebuie să intensificăm dialogul cu autoritățile din regiunea transnistreană pentru a găsi soluții practice la problemele cetățenilor, reieșind din noile realități legate de Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător”, a declarat Andrian Candu în cadrul unei întrevederi cu o echipă de experți economici germani din cadrul companiei „Berlin Economics”.

Administrația de la Tiraspol a plasat apărarea antiaeriană în poziție de luptă și pregătită de tragere, după ce un presupus avion românesc ar survola de mai bine de trei săptămâni regiunea transnistreană. Săptămâna trecută Chișinăul a acuzat Tiraspolul de „dezinformare premeditată” în legătură cu zborurile de asupra Zonei de Securitate de la Nistru. Tiraspolul a cerut reactivarea escadrilei de elicoptere rusești în cadrul misiunii de pacificare de la Nistru, după ce s-a plâns că spațiul aerian al regiunii transnistrene ar fi fost survolat de un aparat de zbor românesc. Chișinăul a respins apelul, amintind că pe 11 februarie Comisia Unificată de Control (CUC), care monitorizează situația din Zona de Securitate de la Nistru, a fost informată despre zborurile programate pentru lunile martie-mai în legătură cu actualizarea hărților cadastrale. Într-un comunicat al Delegației moldovene în Comisie, se spune că asemenea „lucrări de aerofotografiere şi de scanare laser a imobilelor” în scopuri civile au mai fost făcute în 2007 și 2015, iar datele au fost transmise și administrației de la Tiraspol.

Joi, 28 aprilie, Evgheni Șevciuk a semnat bugetul regiunii transnistrene pentru anul 2016, respingând în același timp, prin dreptul sau la veto, o parte dintre prevederile acestuia. Bugetul a fost aprobat de deputați în a treia lectură pe 13 aprilie. Inițial, executivul a elaborat un buget cu un deficit de aproape 50 la sută, dar deputații au făcut anumite modificări și au majorat considerabil partea de venituri. Evgheni Șevciuk a blocat însă unele din aceste modificări, argumentând prin faptul că, având în vedere situația de criză, încasările la buget nu au cum să crească. De la începutul anului, presa de la Tiraspol a scris de mai multe ori despre faptul că reprezentanții structurilor de forță din regiune – internele, KGB-ul, dar și departamentul de externe – s-au plâns că deputații vor să facă economii inclusiv reducând din finanțarea acestor structuri. În urma obiecțiilor lui Șevciuk, cifrele bugetare urmează să fie modificate de Sovietul suprem.

Administrația transnistreană se pare că resimte din nou dificultăți la plata pensiilor și salariilor către bugetari. În ajunul sărbătorilor pascale nu au putut fi acoperite integral plățile pentru luna martie. Pentru a face plățile, au fost luați bani din fondul de drumuri și din fondul ecologic. Detalii, pe parcursul programului.

Creștinii ortodocși din întreaga lume se bucură de sărbătorile Sfintelor Paști – cea mai mare sărbătoare a anului pentru creştinii ortodocşi, când, la încheierea a șapte săptămâni de post, ei merg la biserică pentru a sfinţi cozonacul şi ouăle roşii şi a se bucura de Învierea lui Iisus Hristos. Zeci de mii de creştini ortodocşi au participat sâmbătă la aprinderea focului sfânt, în cadrul unei ceremonii la biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim, considerată locul unde Iisus a fost înmormântat.

***

Andrei Galbur

Andrei Galbur

Europa Liberă: Ministrul de Externe de la Chișinău, Andrei Galbur, este citat de presă cu anunțul că reluarea negocierilor de reglementare transnistreană în formatul 5+2 este așteptată în luna iunie, în Germania, după o pauză de doi ani. Ministrul a vorbit la audieri în comisia de politică externă a Parlamentului. Ceva mai devreme, negociatorul transnistrean Vitali Ignatiev declarase presei din stânga Nistrului că Moscova ar fi pregătit o serie de propuneri pentru reluarea negocierilor, agreate, în mare parte, de Tiraspol. Despre ce fel de propuneri este vorba, a încercat să ale colega mea, Alla Ceapai:

Tiraspolul nu a reacţionat deocamdată la anunţul privind reluarea negocierilor în formatul 5+2 ce ar fi programată pentru începutul verii. Negociatorul transnistrean Vitali Ignatiev a sugerat însă că Tiraspolul nu ar fi pregătit deocamdată să revină la masa de negocieri, acuzând din nou Chişinăul că ar „sabota” dialogul şi ar „ignora” iniţiativele Tiraspolului. Ignatiev, care recent s-a aflat la Moscova, a lansat aceste declaraţii, duminică, la postul public de televiziune din regiunea transnistreană. În cadrul aceleiași apariții el a vorbit şi despre propunerile verbale formulate de Rusia pentru normalizarea activităţii formatului 5+2. „Nu suntem de acord cu toate aceste propuneri, dar e foarte important că Rusia a venit cu această iniţiativă, care, în opinia mea, ar putea fi formalizată în cadrul formatul 5+2 şi ar putea îndrepta dialogul în direcţia corectă.”, a spus Vitali Ignatiev.

Federaţia Rusă ar fi propus, între altele, elaborarea unor garanţii de aplicare a acordurilor aprobate în formatul 5+2; evitarea acţiunilor care ar putea deteriora situaţia ambelor părţi în domeniul social şi economic, acordarea de împuterniciri mai mari grupurilor de lucru sectoriale, stabilirea unui moratoriu cu privire la iniţierea unor investigații penale de ambele părţi.

Expertul de politică externă Victor Chirilă, fost consilier guvernamental, a comentat, astăzi, aceste propuneri despre care a spus că ar fi mai curând niște condiții ale Federaţiei Ruse. În opinia directorului executiv al Asociației de Politică Externă, Victor Chirilă, Rusia de fapt nu şi-ar dori, cel puţin deocamdată, reluarea negocierilor oficiale. Acceptarea acestor condiţii de Chişinău ar fi inoportună, crede expertul:

„Formatul 5+2 nu este eficient nu din cauza lipsei garanţiilor pe care le sugerează Federaţia Rusă, dar din cauza refuzului administraţiei de la Tiraspol de a începe consultările şi negocierile pe toate cele trei coşuri, în special pe coşul care prevede subiecte politice şi de securitate, adică reglementarea politică a conflictului. Orice înţelegeri economice, sociale şi în alte domenii importante pentru ambele părţi, volens-nolens, se vor lovi de anumite obstacole, dacă nu sunt soluţionate problemele importante politice şi de securitate.”

Guvernul de la Chișinău nu a comentat deocamdată propunerile Rusiei, însă vicepremierul pentru reintegrare George Bălan, a declarat recent că negocierile trebuie reluate fără precondiții.

La începutul lunii aprilie o delegație a mediatorilor și observatorilor în procesul de reglementare transnistreană s-a aflat în Republica Moldova pentru a discuta cu autoritățile de la Chișinău și administrația de la Tiraspol despre perspectivele reluării oficiale a negocierilor politice. După acea vizită nu a fost înaintat un termen când ar putea fi reluat dialogul oficial.

Ultima rundă de negocieri în formatul 5+2 a avut loc în iunie 2014. Atât Tiraspolul, cât şi Federaţia Rusă și-au exprimat atunci nemulţumirea faţă de ineficiența acestui format şi au condiţionat, de fiecare dată, revenirea la masa de dialog cu diverse concesii din partea Chișinăului. De altfel, expertul de politică externă, Victor Chirilă, atrage atenţia că negocierile oficiale au fost suspendate în contextul semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE şi la scurt timp după anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă şi extinderea elementului separatist în regiunile estice ucrainene.

***

Europa Liberă: Administrația transnistreană se pare că a început din nou să acumuleze restanțe la plata pensiilor și salariilor către bugetari, în pofida eforturilor de a canaliza banii disponibili prioritar în această direcție. În ajunul sărbătorilor pascale nu au putut fi acoperite integral plățile pentru luna martie. Pentru a face plățile, au fost luați bani din fondul de drumuri și din fondul ecologic.

Anul trecut administrația a achitat doar 70 la sută din plățile sociale, la fel, începând cu luna martie. Restanțele către pensionari au fost acoperite la sfârșitul anului, însă cele către bugetari au rămas ca datorie a administrației.

În primul trimestru al acestui an pentru capitolele sociale protejate în buget au fost acumulate 204 milioane ruble, ceea ce constituie 66 la sută, sau doar două treimi din sumele planificate. În bugetele locale au fost acumulate 160 milioane ruble, sau 77 la sută din necesar. Și chiar dacă anul acesta au fost deja împrumutate din alte fonduri peste 200 milioane ruble, sumele nu sunt suficiente pentru a acoperi salariile și pensiile pe martie.

Veniturile bugetului pentru luna aprilie sunt și ele în scădere și au constituit doar 57 milioane ruble, față de aproximativ 80 de milioane cât se acumula lunile trecute. Responsabilul de dezvoltarea economică a regiunii transnistrene, Dmitri Boltrușko, a declarat că volumul producției industriale a scăzut în primul trimestru al anului cu aproape 3%, exporturile au scăzut cu 1,6 la sută, iar importurile – cu 35 la sută față de 2015, când criza economică deja se făcea puternic simțită. Și dacă în primele luni ale anului volumele exportate erau aproape la nivelul anului trecut, atunci în primele trei săptămâni ale lunii aprilie exportul s-a prăbușit cu 18 la sută. Administrația explică asta prin scăderea prețului la curentul electric livrat pe malul drept al Nistrului, fără a aminti însă și criza de valută, când întreprinderile nu puteau cumpăra materia primă necesară pentru producție.

În cadrul unei ședințe a Executivului din stânga Nistrului, șefa departamentului de finanțe a spus că din bugetul central au fost achitate peste 70 la sută din salarii, în timp ce bugetele locale stau mai prost - doar la Tiraspol și Bender achitările urcă peste 60 la sută, în timp ce la Camenca, Grigoriopol sau Slobozia plățile au variat între 15 și 19 la sută.

Între timp, deputații din Sovietul suprem au elaborat un raport cu privire la cauzele crizei valutare din regiune, raport în care spune că o parte din responsabilitate ar reveni Băncii centrale din Transnistria. Aceasta nu ar fi luată măsuri suficiente pentru a preveni criza de valută, constată deputații, și cer liderului regiunii să-l demită pe șeful Băncii centrale. Reprezentantul lui Șevciuk în Sovietul suprem a declarat că decizia este una „negândită”, iar Banca centrală a venit cu o replică prin care neagă că ar fi responsabilă de criza valutară din Transnistria și regretă că la audierile din Sovietul suprem nu a fost solicitată și poziția sa.

Joi, 28 aprilie, Evgheni Șevciuk a semnat bugetul regiunii transnistrene pentru anul 2016, respingând în același timp, prin dreptul sau la veto, o parte dintre prevederile acestuia. Bugetul a fost aprobat de deputați în a treia lectură pe 13 aprilie. Potrivit datelor statistice, în 2015 regiunea transnistreană a putut acoperi din venituri proprii doar 68 la sută din cheltuieli, aproape o treime din consum fiind trecute la datorii. Tendințele de scădere economică ar urma să se aprofundeze în acest an, potrivit unei analize publicate de Novosti PMR. Inițial, executivul a elaborat un buget cu un deficit de aproape 50 la sută, dar deputații au făcut anumite modificări și au majorat considerabil partea de venituri. Evgheni Șevciuk a blocat însă unele din aceste modificări, argumentând prin faptul că, având în vedere situația de criză, încasările la buget nu au cum să crească. De la începutul anului, presa de la Tiraspol a scris de mai multe ori despre faptul că reprezentanții structurilor de forță din regiune – internele, KGB-ul, dar și departamentul de externe – s-au plâns că deputații vor să facă economii inclusiv reducând din finanțarea acestor structuri.

Bugetul regiunii adoptat pe 13 aprilie prevede venituri de 2,6 miliarde ruble, echivalentul a 230 milioane dolari, cheltuieli – de 3,2 miliarde, sau 284 milioane dolari, și un deficit de 530 milioane de ruble, sau de 16,6 la sută. În urma obiecțiilor lui Șevciuk, cifrele urmează să fie modificate de Sovietul suprem.

Fondul asigurărilor sociale pentru acest an este de 1,7 miliarde ruble, în timp ce cheltuielile – de 2,6 miliarde ruble. Aici deficitul este de 930 milioane ruble transnistrene.

***

Europa Liberă: Criza din regiunea transnistreană a lovit cel mai dureros businessul mic și mijlociu, cel mai vulnerabil la situațiile de șoc. Omul de afaceri transnistrean Dmitri Kohanski analizează situația creată în domeniul businessului mic și mijlociu pe malul stâng al Nistrului și cauzele crizei economice. Într-un interviu realizat de corespondenta noastră la Bender, Margarita Suvorova, Dmitri Kohanski spune că oamenii de afaceri transnistreni nici măcar în genunchi nu mai stau, ci sunt demult la pământ.

Dmitri Kohanski: „Care este situația businessului mic și mijlociu din Transnistria? Cam în a doua jumătate a anului 2015 businessul mijlociu a început să simtă șocuri care, deocamdată, nu sunt unele foarte mari. Situația nu era foarte clară în legătură cu achitarea procentelor restante la pensii și salarii și acest lucru a avut un impact asupra comerțului nostru. Apoi și alegerile în Sovietul suprem au agitat lucrurile.

Și în consecință în societate a apărut o situație instabilă legată de viața de zi cu zi. Oamenii au început să se închidă, în sensul că au încetat să mai cheltuie bani așa cum o făceau înainte, au început să-și pună banii de-o parte pentru zile grele. Încă mai simțim acest lucru și acum, chiar după ce toate plățile au fost reluate. Comerțul nu s-a îmbunătățit – cum a început să se înrăutățească, tot așa continuă să scadă lună de lună.

Acest șir de circumstanțe – externe și interne – a adus businessul mic în faza în care oamenii își închid afacerile. De exemplu, noi avem un serviciu activ de livrare de produse alimentare, avem în jur de o mie de puncte de comerț pe care le deservim în Transnistria. Și am constatat că în luna ianuarie, din cele o mie de puncte, 300 s-au închis – 300 de magazine mici, buticuri, deci 30 de procente din oameni și-au închis afacerea. 30 la sută dintre aceste familii nu am mai avut câștigul pe care îl aveau anterior.

Toți oamenii de afaceri au stări de spirit pesimiste, ei deja practic nici nu mai așteaptă nimic, nu mai așteaptă că lucrurile se vor corecta cumva. Oamenii au înțeles că mai bine deja nu va fi. Și practic fiecare a început, pe cont propriu, să caute variante pentru a pleca de aici cu familia. Acum a fost pusă sămânța unui nou val de plecări. Până în prezent au fost vreo trei-patru valuri de plecări masive a populației – oamenii fugeau mai întâi de război, apoi fugeau de criza sălbatică a anilor 90, după care au plecat la o muncă mai bine plătită în alte țări. Iar acum vedem un val de o calitate cu totul nouă – acum a început să plece pătura medie, businessul mic și mijlociu. Și așa până acum în Transnistria erau foarte puțini oameni în această categorie, iar acum nici cei care erau nu vor mai rămâne.

Așa că eu pot spune că Transnistria devine o republică a milițienilor și a pensionarilor.”

Europa Liberă: Și cine credeți că se face responsabil de situația actuală?

Dmitri Kohanski: „Responsabilitatea revine circumstanțelor externe, bineînțeles, într-o anumită măsură. Dar cea mai mare vină o poartă circumstanțele interne și în special puterea executivă și legislativă.

Ce ne-ar fi salvat? Dacă ne-am fi unit eforturile pentru a ieși împreună din această criză în care ne-am pomenit. Dar având în vedere că anul curent este unul electoral și reprezentanții puterii legislative sunt afiliați unei structuri financiare monopoliste din Transnistria – nu ascund, este vorba despre firma Sheriff – aceștia folosesc instrucțiunile pe care le au pentru a obține puterea, și se pare că obțin rezultatele pe care le doresc. Ei au o anumită strategie despre cum să învingă, au și resurse umane și financiare pentru a face asta. Dar unde va duce asta? Va duce doar la destabilizarea situației. Și chiar dacă mai târziu, în 2017, va câștiga președintele lor și ei vor dori să readucă situația la normal, acest lucru ar putea să nu le reușească. Pentru că ei au făcut prea multe pentru a strica climatul financiar în Transnistria.”

Europa Liberă: Cum se descurcă întreprinderea Dvs. în condițiile actuale?

Dmitri Kohanski: „Întreprinderea mea deja este pe punctul de a falimenta, poate chiar a trecut de acest punct. Noi nici măcar în genunchi nu mai stăm, ci suntem demult la pământ. Sarcina acum este de a rezista anul acesta, în speranța că la putere, pe 11 decembrie, vor veni oameni care nu se vor ocupa doar cu împărțirea capitalului politic.

Situația este de așa natură încât dacă lucrurile vor continua în același ritm, populația în scurt timp nu va mai avea ce mânca. Pentru că noi, oamenii de afaceri, nu mai avem activități și nu mai plătim impozite, respectiv nu vor fi bani pentru întreținerea populației.

Deocamdată noi încă mai supraviețuim din ce am câștigat în 2015, bugetul a mai primit tranșe de ajutor din partea monopolistului – eu numesc asta pomană. Dar ce vom face după luna octombrie, când acești bani vor trebui restituiți? Noi în principiu vom consuma creditul dat de Sheriff și este puțin probabil să putem acumula suficienți bani pentru a da datoria. Și chiar nu știu cum va evolua mai departe situația. Eu nu cred că lucrurile vor merge în direcția pozitivă. ”

Europa Liberă: Aveți o rețea de livrare destul de extinsă. Vorbiți despre faptul că oamenii pleacă din regiune. În percepția Dvs. câți locuitori mai are acum Transnistria?

Dmitri Kohanski: „Ultimele cifre, din anul 2005, vorbesc despre 505 mii. Dar pe parcursul campaniei electorale m-am convins că populația, la modul real, este cu mult mai puțin numeroasă – s-a redus cu minim 30-40 la sută. Pentru că oameni sunt foarte puțin și sunt sate, de exemplu Caraghaș, unde oameni aproape că nu mai sunt – curțile sunt goale, multe case abandonate. Din această cauză cel mai probabil autoritățile nici nu fac publice cifrele reale ale recensământului populației – acestea sunt extrem de demoralizatoare. Și dacă cifrele vor fi făcute publice, atunci va trebui să schimbăm și listele electorale, și circumscripțiile – acum sunt cam 10 mii de oameni la o circumscripție. Respectiv, totul va trebui schimbat.”

Europa Liberă: Cum resimt oamenii de afaceri criza de pe piața valutară?

Dmitri Kohanski: „În ceea ce privește situația pe piața valutară, în prezent lucrurile s-au mai stabilizat un pic, inclusiv cursul oficial de schimb. Oficial, se poate cumpăra dolarul cu 11,5-12 ruble la băncile comerciale, pe piața neagră cursul este între 12,5 și 13 ruble și 30 de kopeici. Dar slavă domnului că deja se poate cumpăra valută. Măcar cu 13 ruble, dar cel puțin poți cumpăra dolari. Pentru că acum o lună erau situații când nici cu 15 nu găseam.

Autoritățile au limitat suma care poate fi scoasă de persoanele fizice din Transnistria de la cinci mii la o mie de dolari. Oamenii pur și simplu nu vor mai declara banii și oricum îi vor scoate. Această măsură nu va ajuta cu nimic. Ar fi fost mai bine ca administrația să aibă grijă ca valuta care ar trebui să vină în Transnistria pentru exportul de curent electric să ajungă cât mai repede.

În mare, cam așa este viața noastră. ”

Europa Liberă: Un interviu realizat de corespondenta noastră la Bender, Margarita Suvorova, cu omul de afaceri transnistrean Dmitri Kohanski.

***

Europa Liberă: Creștinii ortodocși din întreaga lume se bucură de sărbătorile Sfintelor Paști – cea mai mare sărbătoare religioasă a anului, când, la încheierea a șapte săptămâni de post, creștinii merg la biserică pentru a sfinţi cozonacul şi ouăle roşii şi a se bucura de Învierea lui Iisus Hristos. Zeci de mii de creştini ortodocşi au participat sâmbătă la aprinderea focului sfânt, în cadrul unei ceremonii la biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim, considerată locul unde Isus a fost înmormântat.

Iată însă cum s-au pregătit de sărbătoarea Învierii Domnului și ce gânduri au în această perioadă locuitorii din stânga Nistrului:

Основу составляют, конечно, крашенки и куличи, а плюс к этому еще там что-то мясное, может быть, гарниры какие-то. Все как обычно, как на обычные праздники. Котлеты, запеченная курица либо рагу какое-то с мясом. Вот такие блюда весны, скажем так. Думаю, на этот праздник отказываться ни от чего не придется.

Ну, как – печь куличи обязательно, очень любим красить яйца, естественно. В церковь пойдем, конечно, святить, чтобы первые яички были обязательно священные, мы же верующие, конечно… Вкусности разные, салатики, торты, сладости мы больше любим…

Пенсия маленькая, денег нет, ничего не покупаем. Живем на то, что было когда-то раньше, все уже съели и… Тяжело, конечно. Очень тяжело, тем более, что пенсии нам урезали. У нас были запасы – мы доели, ну а теперь… Живем с Божьей помощью. Нет ни настроения, ни уверенности в этой нашей жизни. Потому что все неопределенно. Какой-то хаос. И в этом хаосе очень тяжело жить. Я родилась совсем в другое время, и тогда для меня был идеал. Сейчас хаос. Сейчас трудно жить. Неизвестно, кому верить, кто обманывает и кто тебе помощь предлагает. Ну, конечно, государство нас обидело. Обещало много, а сделало – ничего. Покрасили дома. И то: фасад с внешней стороны, а с внутренней наполовину не покрасили. Мы обратили на это внимание, очень удивились…

Я не из Тирасполя, я вообще из Рыбницы. Просто на выходные, на праздники поедем домой и встретимся всей семьей, пойдем в церковь, покрасим яйца, сходим в церковь ночью, утром… Потом приходим все вместе, садимся, накрываем стол – обычные салатики, голубцы, холодец, яйца, колбаски… Ну, еще планируем поехать на маевку, в кругу семьи.

Ждем зарплату. Ждем пенсию. Чтоб что-то позволить себе и внукам.

Хотелось бы, конечно, яйца, пасхи, куличи, запеканку творожную. Хочется, конечно, праздника, это годовой праздник. „Шериф” молодец, пенсионерам дает пайки. К Новому году давал и сейчас дает к Пасхе. Это очень приятно – забота о пенсионерах. Это приятно.

У нас в семье мы не особо празднуем Пасху. Мы, конечно, верующие, но в церковь не часто ходим. Единственно, наша бабушка, которая ежегодно приготовит пасхи и несет их святить в церковь. Первого мая, как всегда, маевка – и на Днестр, через мост получается, Где был сад возле околицы – вот там мы всегда празднуем.

Когда есть возможность, берешь побольше, несколько блюд. А так, может быть одно, два. Какие? Скорее всего, наверное, куриные, потому что оно дешевле.

Ну, самое главное – это Пасха, яйца красить, а… кому уже как по настроению. По желанию.

В этом году совпадение Пасхи с каким днем? Первое Мая. День солидарности трудящихся. Я буду отмечать, не знаю где и как, но – с радостью, с удовольствием. Элементарно, что делать на природе? Рыбу ловить. А будет запрет – не знаю…

Как обычно: яйца красить, пасхи печь, это уже поближе к пасхе. Положение сейчас, естественно, похуже. Что с продуктами, что с финансами. Поэтому уже поограниченнее.

Europa Liberă: Așadar, gânduri ale locuitorilor din regiunea transnistreană, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Protodiaconul Bisericii Ortodoxe Ruse, Andrei Kuraev, este misionar, activist civic, scriitor, preot. Datorită vocii sale distincte și a criticilor aduse puterii și clerului din Rusia, el a pierdut în ultimii ani un șir de funcții și poziții importante – nu mai este profesor al Academiei Duhovnicești din Moscova și nici colaborator științific superior al Catedrei de filozofie și religie a Facultății de Filozofie a Universității de la Moscova. Faptul că se încearcă marginalizarea prezenței sale publice în Rusia vorbește despre caracterul complex și complicat al relațiilor sale cu capii Bisericii ortodoxe ruse.

Andrei Kuraev a fost invitatul unei emisiuni a Radio Svoboda, moderate de Ivan Tolstoi, unde a vorbit despre calea sa către credință, dar și despre felul în care vede relația dintre stat și biserică, dar și dintre Rusia și Occident.

Andrei Kuraev spune că calea să către credință a fost una ușoară pentru că în anturajul său nu erau oameni ai bisericii. „Acum pot spune că poate cea mai mare piedică în creșterea creștinismului în lume sunt însăși creștinii”, a declarat Andrei Kuraev.

Andrei Kuraev

Andrei Kuraev

Andrei Kuraev: „Biserica, Hristos, sunt bolnavi de noi, de creștini, și sunt bolnavi nu prima mie de ani, iar calitatea creștinilor e … tristă. Atunci când apostolii și-au început calea, lor l-a fost într-un anumit sens ușor – chiar dacă Imperiul era împotriva lor, dar în schimb aveau o unitate totală între esență și existență. Adică apostolul Pavel, de exemplu, avea exact viața și comportamentul unui creștin. Iar noi astăzi suntem nevoiți să spunem: „Nu vă uitați la mine, la cum trăiesc eu sau la ce lucruri urâte am făcut noi în istorie, sau la ce se întâmpla astăzi în unul sau altul dintre domeniile vieții bisericești… Pentru că, știți, Evanghelia vorbește despre altceva… Și așa mai departe”. În două mii de ani s-au adunat nu doar experiențe bune, dar și experiența decepțiilor în creștini, în viața pe care o ducem, în ceea ce propovăduim. Iată de ce astăzi trebuie să scoatem din minus, din negativ concepțiile oamenilor despre noi și despre credința noastră. Iar apostolii au pornit de la zero și datorită acestei identificări perfecte dintre credința și viața lor ei au reușit foarte multe.”

RFERL: Biserica ortodoxă în Rusia se bucură de un regim în mod evident preferențial. Nu va merge biserica atât de departe încât să ne indice ce să citim în școli, în universități, să ne spună că anumite lucruri sunt interzis, sunt păcătoase?

Andrei Kuraev: „Sigur că Biserica ar vrea să ajungă să facă asta.”

RFERL: Dar de ce o face?

Andrei Kuraev: „Pentru că este vorba despre natura umană. Orice om dacă ar fi plasat în vacuum și i s-ar spune: „Orice dorință a ta se va împlini!” ar fi tentat să facă asta. Este o artă întreagă să știi să te oprești în fața libertății altuia, în fața a ceea ce consideri eroarea altuia, fără să-ți impui propriul punct de vedere. Foarte puțini sunt cei care reușesc să facă asta. Și acest lucru nu depinde nici măcar de convingerea și ideologiile – religioase sau politice – ale celui care deține puterea. Iată de ce societatea trebuie să fie complexă. Trebuie să existe un sistem de control și echilibru.

Ca om care mi-am petrecut toată viața conștientă în biserică, va spun: Nu vă faceți iluzii! Nu trebuie să credeți că biserica este diferită de bolșevici și nu le va repeta greșelile dacă va primi toată puterea. Suntem cu toții oameni, avem aceiași viruși. Iată de ce nu trebuie să aveți încredere în nimeni fără rezervă. „Luați-ne copiii! Biserica nu-i poate învăța nimic rău!” – exista așa o lozincă în anii 90. Ba îi poate învăța. Din păcate, îi poate învăța multe lucruri rele.”

RFERL: Nu sunteți revoltat atunci când auziți că „nu e voie de încălcat”, sau „trebuie respectate drepturile credincioșilor”? Cum rămâne însă cu drepturile ne-credincioșilor? De exemplu, eu sunt ateu, nu cred în Dumnezeu. Simțurile mele anti-religioase, ateiste, sunt deranjate de numărul imens de biserici, de multitudinea de cruci înfipte peste tot…

Andrei Kuraev: „Dacă un om este deranjat de imaginea unor simboluri religioase pe care nu le împărtășește, avem de a face cu un om prost-crescut – este o diagnoză pentru familia lui, pentru școala lui și pentru el personal în primul rând. Tot așa, putem pune problema că „sunt sunt jignit când aud limba germană” pentru că am în minte firul logic de la Evul Mediu la Gestapo și am asociații negative legate de nemți.

Problema constă în faptul că noi trăim în două lumi diferite, care se pare că în plus mai și duc, ca două escalatoare, în direcții diferite – Rusia și lumea occidentală.

Atunci când vine vorba despre lumea occidentală, aici, într-adevăr, sunt de acord cu Patriarhul Kiril, care s-a arătat îngrijorat de respectarea drepturilor creștinilor în lumea occidentală. Există acolo o toleranță excesivă, stranie uneori, îndreptată către eliminarea oricăror semne de prezență a creștinismului.

Iar în Rusia este un pic altfel. Aici există o anumită șmecherie a propagandei Patriarhiei actuale și a televiziunilor în stil Kisiliov – când se arată tot felul de extreme sau excese din viața occidentală și apoi se spune: „Vedeți!? Noi în Rusia luptăm cu asta!”. Mă scuzați, dar cu aceste fenomene trebuie să lupte Canada sau SUA, nu Rusia. În Rusia sunt alte pericole. Vecinul poate avea ulcer din cauza acidității ridicate, iar eu am ulcer din cauza acidității scăzute. Iată de ce eu nu trebuie să lupt cu ulcerul vecinului, dar cu ceea ce am eu.

Iar la noi discursul este: „Acolo în Occident toți sunt homosexuali și noi trebuie să luptăm împotriva Gey-Europei”. Mă scuzați! În primul rând, de unde ați luat că Rusia trebuie să lupte cu ceva ce se întâmplă undeva în Danemarca, de exemplu? Dar noi în Rusia nu avem nimic de genul acesta? În sensul păcatelor strigătoare la cer, de genul corupției, mitei și așa mai departe? Dar noi luptăm cu problema vecinului. Pentru că așa este mai simplu. Dar în asta există o anumită doză de fals.

Inclusiv când Patriarhul Kiril spune că „în Occident se duce un război împotriva bisericii”. Într-adevăr, Biserica Catolică a fost mereu prezentă, a participat activ în politică și este evident că este taxată din toate părțile cu diverse ocazii. Este cumva logic. Dar ce legătura are cu asta Biserica Rusă și Patriarhul Kiril? Este un snobism imens atunci când se afirmă că Pussy Riot și alte atacuri anticlericale în Rusia împotriva lui Kiril sunt pentru că acesta se pronunță împotriva homosexualismului. Nu există nimic în comun, este vorba despre o manipulare absolut evidentă.

Dacă în Occident încă mai putem vorbi despre o anumită marginalizare și excludere a bisericismului din viața socială, în Rusia tendință este exact inversă. Și mai departe apar abordări de genul „lumea înseamnă război”, „noi trecem la ofensivă pentru că ne apărăm”, „noi suntem amenințați, iată de ce acuș mai acaparam ceva și mai intervenim pe undeva”. Este o abordare profund ne-onestă.”

RFERL: Multă lume are tot mai des impresia că Biserica ortodoxă rusă, ortodoxismul în general, este ca un fel de neo-comunism, un fel de PCUS modern – nu greșește, este peste tot, are toate facilitățile - și că în curând denia și liturghia se vor auzi din fiecare gură de canalizare…

Andrei Kuraev: „Totul poate fi, dar totuși aveți în față o dovadă evidentă a faptului că lucrurile nu stau chiar așa. Deocamdată eu încă mai sunt diacon al Bisericii ortodoxe ruse, sunt publicist activ și deocamdată neplăcerile mele cele mai mari țin de faptul că editurile bisericești au refuzat să mă publice sau că nu sunt lăsat să țin prelegeri în fața studenților. Dar țin slujbe în continuare, nu am fost lipsit de statutul de preot. În PCUS așa ceva nu ar fi fost posibil.

Ambiții, da, ambiții în acest sens desigur că există, dorința ca toată lumea să trăiască după cartea pe care biserica o consideră corectă, după regulamentul impus de ea… Astfel de dorințe desigur că există. Dar, iarăși, asta nu ține de păcatele ortodoxiei. Asta ține de faptul că, așa cum spunea Kant, „din lemnul strâmb din care este făcut omul nu se poate meșteri nimic absolut drept”.”

RFERL: Cum comentați declarațiile cu totul ieșite din comun ale Patriarhului Kiril, care a calificat recent drepturile omului drept „erezie globală” și a spus că Dumnezeu a fost izgonit la nivelul întregii planete?

Andrei Kuraev: „Aceste lucruri spuse de mitropolitul Kiril nu au fost decât un trolling obișnuit, o invitație la discuție. Știți cum, eu vă pot respecta drepturile, dar în interiorul meu eu știu că există ceva mult superior drepturilor mele – este vorba despre slujirea mea. Libertatea supremă este libertatea de a acționa cu dăruire - și nu doar apostolul Pavel spune asta, ci și Schopenhauer, și Nietzsche, dar și Vâsoțki, care spunea: „Ieri mi s-a dat libertatea, dar oare ce voi face cu ea?”.

Omul devine cu adevărat om atunci când găsește o cauză căreia să i se dăruiască. Poate fi un copil, pot fi bătrânii, poate fi știința, poate fi sportul, arta, religia, o anumită comunitate de oameni, patria și așa mai departe. Este atunci când găsești o anumită valoare pe care o plasezi mai presus decât propria ta persoană. Cea mai înaltă formulă în axiologie spune că „Sensul vieții îl poate oferi doar ceea ce poate oferi sens morții”. Adică valoarea supremă este ceea pentru ce sunt gata să mor.

Iată de ce, atunci când se vorbește mereu doar despre drepturile omului, asta nu este suficient. Uneori, amenințarea cea mai mare pentru om este însăși omul, o prea joasă opinie despre valoare mea ca om, despre sensul vieții mele. Omul se poate identifica prea ușor cu nivelul unui consumator, care trăiește doar pentru reducerile din magazine, și să se dizolve în trăirile sale cele mai inferioare. Omul se poate reduce pe sine însuși până la nivelul consumului fiziologic – și aceasta este o amenințare pentru umanul din om.

Dacă Patriarhul ar fi formulat astfel, eu aș fi fost de acord cu el. Dar el a spus altfel. De ce a făcut-o? Cred că din cauza faptului că alături stătea reprezentantul președintelui, adică mesajul a fost pentru „urechile regale”. Și nu spun asta pentru că aș avea o părere proastă despre patriarh, ci pentru că am fost referentul fostului patriarh și știu foarte bine cum se întocmesc astfel de discursuri și pentru urechile cui. Există filtre permanente legate de cum va fi perceput mesajul, ce nuanțe vor fi sesizate în textul interviului - și nu doar de publicul larg…”

Europa Liberă: Protodiaconul Bisericii Ortodoxe Ruse, Andrei Kuraev, în dialog cu colegii noștri de la Radio Svoboda.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Vă doresc sărbători luminate! Sunt Lina Grâu, vă mulțumesc pentru atenție, Hristos a înviat!

Aici e Radio Europa Liberă

XS
SM
MD
LG