Linkuri accesibilitate

Cota de reprezentare a femeilor în majoritatea entităţilor statului în R.Moldova este este mult sub cea din UE


A Buzu: pentru a spori reprezentativitatea femeilor în politică ar fi nevoie de schimbarea legii privind finanţarea partidelor

Între 3-4 mai la Praga are loc o reuniune a miniștrilor de externe din Grupul de la Vișegrad și din țările Parteneriatului Estic. Există un domeniu în care atât țările din UE cât și cele din Parteneriatul Estic, inclusiv Moldova, se aseamănă extrem de mult: inegalitatea între genuri, atunci când vine vorba de poziții de conducere. În UE, numărul femeilor raportat la cel al bărbaților în funcțiile de conducere din domeniul financiar este de 1 la 25. În țările Parteneriatului Estic, femeile dețin numai 17 din 136 de funcții guvernamentale de conducere. Datele statistice au fost strânse și analizate de Inițiativa Europeană pentru Egalitatea între Genuri, structură autonomă din cadrul Uniunii Europene.

Republica Moldova este lider printre ţările Parteneriatului Estic la capitolul privind reprezentarea femeilor în cabinetul de miniştri, în sectorul public şi la Curtea Supremă de Justiţie. La aceste capitole Moldova depăşeşte inclusiv media din statele UE, potrivit studiului. De exemplu, în executivul moldovean femeile sunt reprezentate în proporţie de 30 la sută. Numai că studiul a fost realizat până la învestirea Guvernului Filip, care numără cu o femeie mai puţin în funcţia de ministru. În Moldova, ca şi în celelalte state din Parteneriatul Estic, doamnele sunt în fruntea ministerelor cu profil socio-cultural, mai curând, decât economic şi financiar. Aceeaşi tendinţă se înregistrează şi în sectorul public. Deşi în 2014 numărul angajatelor în sectorul public era dublu faţă de cel al angajaţilor, funcţii manageriale reveneau mai curând bărbaţilor.

La capitolul reprezentarea femeilor în Legislativ, Moldova este depăşită de Belarus. Moldova este însă unica ţară din Parteneriatul Estic în care o doamnă ocupă funcţia de vice-spicher.

Reprezentarea femeilor în Parlamentul din Moldova a evoluat de la 4 la sută în 1990 la 21,8 la sută în actuala legislatură. Parlamentul a aprobat recent obligativitatea cotei minime de 40 la sută de reprezentare a femeilor pe liste de partid. Numărul deputatelor însă ar putea să nu crească în viitorul Legislativ, spune expertul de la Centrul parteneriat pentru dezvoltare, Alexei Buzu:

„Urmează să vedem unde vor fi plasate femeile, pe locurile eligibile sau nu din liste. În varianta iniţială a proiectului de lege era şi o condiţie cu privire la plasament. Din păcate membrii parlamentului nu au dorit să voteze pentru această condiţie. Oricum este o măsură pozitivă şi în timp ea va determina să avem un echilibru dintre bărbaţi şi femei pe listele de candidaţi.”

Cota de 40 la sută pe liste de partid va fi valabilă şi pentru alegerile locale. În consiliile locale reprezentativitatea femeilor este mai mică în Moldova faţă de Azerbaidjan şi Belarus.

Pentru a spori reprezentativitatea femeilor în politică ar fi nevoie de schimbarea legii privind finanţarea partidelor, spune expertul Alexei Buzu. Legea votată în 2014 menţine un plafon de donaţii exagerat, prin urmare un grup restrâns de cetăţeni îşi poate permite să finanţeze partide şi campanii electorale, spune expertul.

„Din 2010 încoace fiecare campanie electorală a devenit din ce în ce mai scump. Acest lucru este o barieră pentru femei, tineri şi forţe noi care ar veni să facă competiţie cu actorii politici din prezent.”

Alexei Buzu observă că deși în Republica Moldova cota de reprezentare a femeilor în majoritatea entităţilor statului depăşeşte media din statele Parteneriatului Estic, este mult sub cea din UE:

„Comparată cu ţări ca Belarus, Azerbaidjan şi chiar Armenia, care sunt mai patriarhale şi unde sunt sisteme electorale diferite, Moldova sigur că va arată bine, dar la mai mulți indicatori este sub media UE. Trebuie aşadar să depunem activ eforturi pentru a pune în aplicare acele cote de reprezentare, să reformăm sistemul de finanţare a partidelor ş.a.”

XS
SM
MD
LG