O nouă lege privind achizițiile publice va intra în vigoare peste câteva zile, la 1 mai. Legea este doar un prim pas al unui proces mai amplu de reformare al sistemul de achiziții publice sprijinit de partenerii europeni, a spus astăzi Ministrul Finanțelor, Octavian Armaşu. El a prezentat cele mai importante inovații la o conferință internațională organizată în comun cu BERD.
Introducerea achiziţiilor electronice ar trebui sa minimalizeze participarea decidenților, adică a factorului generator de corupție. Acesta este unul din elementele cheie ale reformei. Numai că înlocuirea procedurilor pe hârtie cu cele electronice o să dureze cel puţin un an sau chiar doi. Până atunci, în septembrie cel mai probabil, va fi creată o agenţie specializată care va prelua de la autoritatea publică de reglementare sarcina de a soluţiona contestaţiile. Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a dat asigurări că noua structură va fi una independentă, adică total dezinteresată.
„Va fi independentă. Va fi subordonată parlamentului şi nu va mai fi influenţată de cei care nemijlocit gestionează sistemul de achiziţii publice.”
Asigurările date de oficialități nu i-au convins însă pe experți, cel puțin până la proba contrarie. Autorităţile mai promit să simplifice procedura de achiziţii. Criteriul cel mai mic preţ nu va mai fi obligatoriu. Se va opta, mai curând, pentru ofertele avantajoase pe termen lung. Autoritățile mai promit şi o mai mare transparență în sistemul de achiziţii publice. Or, în prezent, licitațiile sunt făcute departe de ochii lumii, ceea ce limitează concurenţa, favorizând anumiţi agenţi economici, spun experţii.
În pofida interpelărilor repetate ale experţilor, în noua lege nu a fost prevăzută reglementarea achiziţiilor efectuate de întreprinderile publice, în special cele prestatoare de servicii, achiziții care au lăsat loc pentru cele mai mari abuzuri. Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, promite ajustări ulterioare în acest sens, fără a da însă un termen exact. Ministrul mai promite şi reglementarea concesiunilor, pentru a nu mai admite speculaţii ca în cazul concesionării Aeroportul Internaţional Chişinău:
„Asta ar însemna ca toate concesiunile să fie făcute în mod transparent, partenerii pentru concesionarea bunurilor statului să fie selectaţi pe bază de concurs transparent şi public. Ca să nu mai avem istorii cum am avut în trecut că orice concesiune se transformă în scandal, cu interpretări cine stă în spate şi a cui sunt interese promovate. Acelaşi lucru se referă şi la parteneriatele public-private.”
Va da reforma rezultatele pe care mizează cel puţin declarativ autorităţile? Rămâne de văzut, spun mai mulţi experţii care nu exclud eventuale riscuri. Iată bunăoară opinia analistului de la Centrul Expert-Grup, Dumitru Budianschi:
„Foarte mult preţ se pune pe achiziţiile electronice. Ele sunt văzute ca principale instrumente pentru diminuarea efectului corupţie. Este adevărat, în mare parte. Însă există ţări unde au implementate aceste sisteme însă acest fenomen al corupţiei nu a dispărut în măsura în care s-a aşteptat. Aici trebuie de acţionat pe cadrul legal. Cadrul de proceduri să fie foarte clar. Cadrul de a pune persoanele să răspundă pentru erori. Pe de altă parte, este nevoie de un cadru foarte clar politic şi managerial de responsabilitate a persoanelor care s-au angajat să conducă o instituţie.”
Concluzia expertului este că legea oricât ar fi de perfectă pe hârtie, nu va produce rezultate benefice dacă cei care o aplică au o agenda ascunsă.
