Linkuri accesibilitate

Stefan Schennach: „Dacă există bunăvoință din partea Chișinăului și a Tiraspolului poate fi convenită o soluție convenabilă într-un orizont relativ scurt”


Un interviu cu președintele Subcomisiei APCE pentru conflictele înghețate.

Stefan Schennach este șeful Subcomisiei pentru conflictele înghețate, organism înființat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei după anexarea, în 2014, a peninsulei ucrainiene Crimeea de către Federația Rusă. Potrivit politicianului socialist, experții din cadrul acestei subcomisii lucrează împreună cu alte organizații internaționale pentru identificarea celor mai potrivite și rapide soluții în cazul conflictelor din R. Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan si Cipru. Conflictul transnistrean ar putea fi primul care își va găsi rezolvarea, spune încrezător Schennach oferind și explicații într-un interviu acordat în exclusivitate, la Strasbourg, Europei Libere.

Europa Liberă: Domnule Schennach, înțeleg că Subcomisia pe care o conduceți are în lucru o soluție pentru conflictul transnistrean și că acesta ar putea fi primul conflict înghețat rezolvat de Subcomisia de resort a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Stefan Schennach: „Din punctul meu de vedere, conflictul transnistrean este cel mai lesne de rezolvat. Aceasta deoarece, în condițiile în care granița cu Ucraina este închisă, Rusia nu mai poate oferi acum sprijinul pe care îl oferea în trecut regiunii separatiste. În plus, dacă există buna-voință, atât din partea Chișinăului cât și Tiraspolului, poate fi convenită o soluție convenabilă într-un orizont relativ scurt de timp (nu în decenii, adică). Sentimentul meu este că nu se mai pune problema ca între dușmani. Nu mai operăm cu astfel de noțiuni. Când am preluat președinția aceste subcomisii am invitat președintii din ambele părți ale Nistrului. Din păcate, președintele așa numitei Republici Transnistrene tocmai se căsătorise cu ministra de externe și nu a putut participa. Sper ca ambele părți să fie pregătite să reia discuțiile.”

Europa Liberă: Care ar fi soluția la care lucrați? Federalizarea Republicii Moldova?

Stefan Schennach: „În cazul tuturor teritoriilor care au aparținut Uniunii Sovietice unde există conflicte înghețate trebuie să ne gândim la soluții care să aducă o descentralizare sau, dacă vreți, federalizarea. Conservarea sistemelor centralizate nu reprezintă o soluție pentru aceste conflicte. Știu că pentru cei care trăiesc în aceste zone cuvântul „federalizare” are două înțelesuri, dar pentru mine nu este așa. De pildă, cineva l-a întrebat pe președintele Austriei despre „soluția pentru Tirolul de Sud”, o parte a Austriei care aparține acum statului italian având o autonomie lărgită. Un astfel de model ar putea fi de urmat pentru conflictele înghețate. Italia a discutat cu Tirolul de Sud această chestiune 40 de ani, în fața ONU. Acest exemplu poate fi relevant și poate fi utilizat pentru situația dintre regiunea separatistă Transnistria a Republicii Moldova și Chișinău.”

Europa Liberă: OSCE și alte organizații au dovedit prezența armatei rusești în Donbas. Pe de altă parte, potrivit raportoarei APCE care se ocupă de situația umanitară din Luhansk și Donețk, există în Moscova un guvern din umbră care administrează, în fapt Donbasul. Doamna Marie-Luise Beck arată, de asemenea, că în cele două regiuni se folosește rubla ruseacă și că, având în vedere toate acestea, Donețk și Luhansk sunt de facto ocupate de Federația Rusă. V-am auzit negând acest lucru. De ce nu considerați Donbas-ul un teritoriu ocupat?

Stefan Schennach: „Un teritoriu este ocupat atunci când acolo staționează o armată străină și cand este complet controlat de o altă țară. Este cazul Crimeei, care a fost ocupată de armata rusă, este cazul Nagorno-Karabah și a altor teritorii ocupate din Azerbaidjan, pentru că armata armeană a ocupat aceste teritorii forțând în jur de un milion de oameni să plece.

Revenind la Donbas. Este știut că acolo sunt soldați ruși. Este un fapt. Cu sau fără nume sau însemne, se stie că sunt soldați ruși. Glumele cum că erau acolo în vacanță… Nu ar fi trebui să se facă vreodată astfel de glume în situații ca cea din Donbas unde au murit oameni. Dar dacă declarăm Donbas-ul anexat de Rusia atunci escaladăm conflictul. OSCE, APCE și alte organizații sperăm să găsim o soluție care să presupună descentralizarea statului ucrainean, să presupună, poate, un grad sporit de autonomie, si ca Ucraina să poate să isi controleze corespunzător granița. Aceasta nu poate fi o soluție de azi pe mâine. Conflictul trebuie oprit, căci se pierd vieți omenești. Este cea mai mare linie de front pe care o controlează OSCE, este un caz fără precedent. Nu putem însă discuta de o ocupație completă. În Transnistria a staționat Armata Sovietică (Armata a 14-a) care a decis până la urmă să nu mai plece… pentru că este o țară foarte frumoasă… Ca atare nu avem de-a face cu modelul clasic de ocupare a unui teritoriu.”

Europa Liberă: În toate conflictele înghețate din vecinătatea estică regăsim aceeași țară, care a făcut o politică din asta: Rusia.

Stefan Schennach: „Nu, nu doar Rusia. Avem și Cipru de Nord și Cipru de Sud, cel mai lung conflict înghețat intr-o țară membră a UE. Nu avem solutie. Avem însă o speranță uriasă, căci cei doi președinți din nord și din sud sunt foarte buni prieteni, ies la cină fără body-guarzi. Am ajuns așadar la acest nivel la care doi foști dușmani sunt foarte buni prieteni. Dar au trecut mai mult de 40 de ani. Vedeți, pentru astfel de conflicte linia timpului este foarte mare.”

Europa Liberă: Care credeți că este obiectivul Rusiei. De ce întreține aceste conflicte înghețate din fostele republici sovietice, și de ce crează unele noi?

Stefan Schennach: „Rusia nu are responsabilitatea pentru toate conflictele din această zonă sau nu o are în intregime. Când Armenia a ocupat terenul azer nu a fost nici un rus implicat acolo. Cand avem de-a face cu destrămarea unui fost imperiu ca URSS trebuie să ne așteptăm la tot felul de probleme. La fel a fost și cu destrămarea fostei Iugoslavii. S-au declanșat conflictele din Balcani, din Kosovo, Bosnia, Macedonia. Conflicte între regiuni si chiar națiuni. Nu putem pune totul pe seama Rusiei. Cred că Moscova a fost surprinsă când soldații din Transnistria nu au dorit să mai plece de acolo. Era la putere Gorbaciov atunci…Mai cred că Moscova a fost surprinsă cand Armenia a ocupat o provincie a Azerbaidjanului. Sigur, în cazul Abhaziei, Rusia are o responsabilitate clară, căci a trimis acolo „pacificatori”, adică soldați ruși. Pe care i-a denumit așa și în Transnistria, de altfel. ”

Europa Liberă: Doamna Ane-Luise Beck, deputata germana raportoare APCE pentru Ucraina, a spus că în Ucraina războiul hibrid se transformă într-o anexare hibridă.

Stefan Schennach: „Da, pare o anexare. Aceasta este senzația pe care o avem cu toții. Dar oficiali există soldati ruși doar în Osetia de Sud și Abhazia, nu în Donbas. Încă nu. Iar acest „încă nu” înseamnă că mai există o speranță că Ucraina își va recâștiga integritatea teritorială. Nu e cazul Crimeei, dar cu Donbasul există o speranță. Cu ajutorul ONU, Donbasul poate primi o autonomie lărgită în cadrul Ucrainei, iar Ucraina își va putea controla toate granițele. Dacă aș spune că, da, avem o anexare acolo, am închide capitolul Donbas. Dar eu nu sunt omul care să închidă capitole, ci cel care dorește să găsească soluții.”

XS
SM
MD
LG