Linkuri accesibilitate

Împrumutul promis toamna trecută a fost oprit de președintele Klauss Iohannis care nu mai avea încredere că Chișinăul va continua reformele pro-europene.

România a mai făcut un pas către aprobarea împrumutului de 150 de milioane de euro promis Republicii Moldova, dar nu este limpede dacă Republica Moldova și-a sporit șansele de primire propriu zisă a banilor. Împrumutul promis toamna trecută a fost oprit de președintele român Klaus Iohannis care nu mai avea încredere că Chișinăul confruntat cu o criză guvernamentală va continua reformele pro-europene. Luni, însă, camera decidentă a Parlamentului de la București, Senatul, a revotat legea ratificării acordului de împrumut. Ea prevede măsuri de siguranță, anume că banii vor fi transferați abia după ce se constată că Chișinăul a îndeplinit o serie de reforme punctuale.

Ca să obţină prima tranșă de 60 de milioane de euro, Republica Moldova trebuie să creeze condiții ce ar face posibilă semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internațional probând inițierea efectivă de reforme în sistemul bancar, sectorul justiției dar și sistemul de integritate. Acestea sunt câteva dintre cele șapte recomandări ale premierul român Dacian Cioloș, incluse într-o scrisoare expediată guvernului de la Chișinău în luna ianuarie.

La câteva luni de la editarea fără echivoc a acelei scrisori, principalele cauze ale crizei de la Chișinău nu au fost deocamdată înlăturate, spune directorul Institutului Economiei de Piață, Roman Chircă, iar ultimul cuvânt în acordarea banilor rămâne a fi de partea Guvernului român.

Roman Chircă

Roman Chircă

Roman Chircă: „Este prematur pentru a face o evaluare pentru că perioada este una destul de scurtă. Este cert că s-a realizat stabilizarea finanțelor publice, însă nu și eliminarea condițiilor majore care perpetuează această criză. [...] Ceea ce face Senatul, este să acorde suportul legislativ pentru ca creditul să fie acordat, mai departe este deja în responsabilitatea Guvernului în alocarea, debursarea acestor mijloace la nivel tehnic, și aici nu este exclus riscul ca premierul Cioloș să facă referință la acele condiționalități, multe dintre ele sunt greu cuantificabile și sunt interpretabile, sunt la nivel de percepție. Dacă percepția prim-ministrului va fi că nu sunt realizate suficiente măsuri de reformare, care nici nu au cum să se realizeze într-o perioadă atât de scurtă, atunci probabil că vor apărea iarăși posibilități de tergiversare, însă dacă stabilizarea despre care am menționat poate fi contabilizată ca o realizare din punct de vedere a securizării tehnice a oferirii acestui credit, atunci cred că nu există motive pentru guvern să nu deburseze aceste mijloace.”

Deși nu există o claritate în privința faptului când ar putea ajunge prima tranșă în valoare de 60 de milioane de euro, Republica Moldova așteaptă această finanțare ca pe un colac de salvare, în contextul în care finanțarea externă este „conservată”, menționează Roman Chircă.

Roman Chircă: „Este extrem de important, pentru că va substitui pentru perioada inițială acele mijloace care veneau de la partenerii de dezvoltare și erau suport bugetar direct. Acest lucru va fortifica semnificativ finanțele publice, va permite executarea bugetelor. [...] O mare parte din programele de dezvoltare sunt conservate, acordarea acestui credit revitalizează și duce stabilizarea financiară la următoarea etapă, ceea ce va permite Guvernului să aibă mână liberă în demararea acelor proiecte conservate.”

Nicoleta Pădureţ, șefa biroului comunicare din cadrul Guvernului a comunicat pentru Radio Europa Liberă că Executivul continuă implementarea reformelor în domeniile vizate și este în dialog permanent cu partenerii de dezvoltare, inclusiv cu România, iar acțiunile sunt îndreptate spre deblocarea finanțarii programelor de suport bugetar, fără a oferi însă detalii cu privire la parcursul realizării recomandărilor venite de la București.

România a fost un finanțator constant al Republicii Moldova încă din primii ani de independență iar sprijinul a fost acordat sub diferite forme, subliniază jurnalistul de la portalul Mold-Street.com Ion Preașcă.

Ion Preașcă

Ion Preașcă

Ion Preașcă: „Cu burse, cu asistență tehnică, cu expertiză... a fost de exemplu o situație în anul 1998, când în toiul iernii a fost sistată energia de la centrala de la Cuciurgan, România în regim de urgență a oferit posibilitate de a importa energie din România, noi și acum avem o datorie de vreo 33 de milioane de dolari, care nu este rambursată de 15 ani. [...] O contabilizare exactă nu există, dar ce se observă este creșterea acestei asistențe în ultimii patru cinci ani. De exemplu, cazul celor 100 de milioane de euro, proiect promovat de fostul președinte al României Trăian Băsescu... dar revenind la începuturi, una din principalele forme de asistență care este menținută, este oferirea burselor de studii pentru elevii și studenții din Republica Moldova. Valoarea totală a proiectului este una greu de estimat, pentru că anual între cinci și zece mii de copii din Republica Moldova pleacă la studii în România.”

Creditul de 150 de milioane de euro a fost promis Republicii Moldova în contextul crizei politice dar și economice de la Chișinău. Preşedintele Senatului român, Călin Popescu Tăriceanu, constatase că o primă tranșă de 60 de milioane de euro ar putea oferi „o perioadă de respiro” pentru bugetul Republicii Moldova, până autoritățile de la Chișinău vor negocia acorduri de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială sau Comisia Europeană.

XS
SM
MD
LG