Linkuri accesibilitate

Ucraina a marcat a 30-a aniversare a exploziei de la centrala Cernobîl


La Memorialul Chornobîl din Kiev

La Memorialul Chornobîl din Kiev

O tragedie considerată cel mai mare dezastru nuclear din istorie, dar și o culme a lipsei de transparență a sistemului totalitar sovietic.

Sute de oameni au participat la Chișinău la un marș de comemorare a victimelor catastrofei nucleare de la Cernobîl, de la care s-au împlinit 30 de ani. Peste 3500 de moldoveni, majoritatea militari, au luat parte, în 1986, la lichidarea consecințelor exploziei de la centrala atomică din nordul Ucrainei. Autoritățile spun că, 683 dintre ei au murit până astăzi, iar ceilalți sunt bolnavi. La comemorările de astăzi, care au inclus depuneri de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și la memorialul din strada Trandafirilor a fost adusă și o blindată pe care scria: „Catastrofa de la Cernobîl, tragedia secolului XX”.

La ceremoniile de la Herson

La ceremoniile de la Herson

Cu flori, lumânări și lacrimi Ucraina a marcat astăzi a 30-a aniversare a exploziei de la centrala Cernobîl, considerată cel mai mare dezastru nuclear din istorie, dar și o culme a lipsei de transparență a sistemului totalitar sovietic.

S-au tras clopotele la biserici, iar oamenii au depus flori în piațeta memorială de la Cernobîl la ora 1.23 după miezul nopții, momentul când reactorul nr. 4 al uzinei nucleare a explodat, schimbând destinul a zeci sau sute de mii de oameni.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a participat marți la ceremonia de la Cernobîl, unde încă se lucrează la acoperământul pe termen lung în valoare de 2 miliarde de euro al clădirii în care a explodat reactorul. În discursul său Poroșenko a legat tragedia de acum trei decenii de o serie mai lungă de nenorociri care s-au abătut asupra poporului ucrainean.

Petro Poroșenko la Cernobîl

Petro Poroșenko la Cernobîl

„Pe drumul istoric al națiunii ucrainene – a spus Poroșenko – dezastrul de la Cernobîl s-a întâmplat cam la jumătatea intervalului dintre ocupația nazistă și agresiunea rusească. (Tragedia de la Cernobîl) a devenit cea mai grea încercare pentru noi între cel de-al doilea război mondial și războiul dezlănțuit împotriva Ucrainei de Moscova”. Președintele ucrainean a mai spus că într-o vreme când țara are așa mare nevoie de bani, inclusiv pentru înlăturarea urmărilor tragediei atomice, este silită să cheltuiască pentru conflictul cu separatiștii pro-ruși.

În zorii zilei de 26 aprilie, 1986, un test nereușit la centrala nucleară din Ucraina sovietică a declanșat un proces de topire care a trimis nori ucigători de material atomic în atmosferă.

Peste jumătate de milion de oameni, civili și militari, au fost aduși apoi din multe republici sovietice, inclusiv din Moldova, să „lichideze” urmările dezastrului despre care aparatul de informații sovietic a tăcut mai multe zile, recunoscând adevărul abia sub presiunea dovezilor occidentale. Ordinul de evacuare a zecilor de mii de locuitori din împrejurimi a fost dat abia după 36 de ore. Peste ani, ultimul președinte sovietic Mihail Gorbaciov a spus că dezastrul nuclear a fost unul din „cuiele din sicriul” Uniunii Sovietice.

31 de lucrători ai centralei și pompieri au murit imediat după explozia de la 26 aprilie 1986, mai ales din cauza radioactivității. În ultimele trei decenii, alte mii de oameni au murit de boli provocate de radiații, inclusiv cancer, bilanțul final fiind imposibil de stabilit.

Vasil Markin, care era la vremea dezastrului inginer la centrala nucleară, a spus astăzi la ceremonia de la Slavutici, unde au fost mutați mulți din supraviețuitorii de la Cernobîl, că tragedia îi va rămâne întipărită în minte până la moarte.

Lidia Kerințeva, care trăia în Pripiat, localitate apropiată de epicentrul dezastrului, între timp desființată, a povestit la ceremonia de astăzi că nici ea, nici cunoscuții ei nu se gândeau în urmă cu 30 de ani că nu se vor mai întoarce niciodată acasă. „Eram tineri, iar Pripiat era un oraș minunat”, a spus Lidia.

Agențiile de presă spun că și după ce va fi terminat noul „sarcofag” deasupra centralei, zona înconjurătoare de peste 4000 km2 de mlaștini și păduri de la granița ucraineano-belarusă va rămâne nelocuibilă și închisă vizitatorilor.

XS
SM
MD
LG