Linkuri accesibilitate

Alexandru Tănase: „Sub pretextul măsurilor anticorupție se încearcă să se instituie mecanisme și reglementări legale care să diminueze garanții fundamentale constituționale în materie de drepturile omului și libertăți cetățenești”


Interviul dimineții cu președintele Curții Constituționale.

Discuţiile privind sensul sau rostul imunităţii deputaţilor par să fie reluate cu insistenţă după ce, recent, Curtea Constituţională a avizat pozitiv intenţia de revizuire a Constituţiei în sensul anulării acestei imunităţi. Mai ales că însuşi preşedintele Curţii, Alexandru Tănase, şi-a reactualizat argumentele sale printr-o opinie separată împotriva lipsirii membrilor Parlamentului de protecţie faţă de eventualele acţiuni represive sau judiciare. De ce împotrivă, dacă tot a consimţit pentru avizul pozitiv dat proiectului de Curtea Constituţională?


Europa Liberă: Dle Tănase, aţi difuzat o opinie separată referitoare la acest subiect, dar totodată aţi votat pentru un aviz pozitiv al Curţii Constituţionale. Cum să înţelegem?

Alexandru Tănase: „Am votat pentru acest aviz din simplu motiv că nu aveam cum să nu votez. Constituția ne oferă un set limitat de posibilități într-un proces de adoptare a avizelor. Competența pe care o are Curtea Constituțională este de a stabili dacă o anumită inițiativă de modificare a Constituției depășește sau nu limitele revizuirii Constituției stabilite în art. 142 și din această perspectivă evident că inițiativa respectivă nu depășește limitele de revizuire. Da, am un punct de vedere pe care l-am expus și în anul 2010 într-o opinie separată anterioară și care l-am reiterat cu această ocazie încă odată.”

Europa Liberă: Care este argumentul de bază pe care vă bazați afirmațiile când ziceți că am putea să constatăm că nu vom mai avea nici parlamentarism ca atare, nici parlamentari integri?

Alexandru Tănase: „Eu cred că cel mai bine venit ar fi ca argumentele să fie oferite de autorii inițiativei. Eu nu am văzut niciun argument pentru această inițiativă. Dacă ar fi să analizăm statistica, eu zic să o luăm pentru ultimii șase ani de zile, procurorul general a solicitat ridicarea imunității parlamentare în două cazuri: într-un caz a acceptat și într-un caz nu. Această statistică demonstrează că nu există o problemă cu investigarea acțiunilor parlamentarilor, mai mult ca atât că, de fapt, este și argumentul cel mai important, Curtea Constituțională a adoptat la 20 ianuarie 2015 o hotărâre extrem de importantă în acest sens care permite investigarea anumitor infracțiuni comise de parlamentari fără ridicarea imunității. Ridicarea imunității este necesară doar pentru reținere, arest și percheziție, în rest nu există nicio problemă. Dacă ne uităm atent avem la ora actuală parlamentari care se află în proces de judecată, ceea ce înseamnă că mecanismul funcționează și în asemenea caz vreau să înțeleg care a fost și care este rațiunea acestei modificări. Și din păcate nu găsesc altă explicație sau nu am niciun motiv să consider altfel că există o agendă ascunsă și o intenție ascunsă în acest sens care ar putea în mod potențial vulnerabiliza parlamentarii și care în mod cert ar diminua din independența acestora și din capacitatea lor de a-și exercita efectiv mandatul așa cum spune Constituția.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, cei care promovează ideea zic că în cazul parlamentarilor totuși organele de drept ar fi incapacitate să acumuleze probe?

Alexandru Tănase: „De ce?”

Europa Liberă: Este nevoie de aceste permisiuni și nu se apucă nimeni să acumuleze probe împotriva unui deputat.

Alexandru Tănase: „Este absolut greșită această afirmație. Cei care susțin acest lucru nu au decât să ridice și să citească hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 20 ianuarie 2015, unde am stabilit explicit că protecția inviolabilității operează doar pentru anumite măsuri procesuale care le-am menționat clar și era vorba de reținere, arest, percheziție, ceea ce înseamnă pentru toate restul măsurilor procesuale organele au toate instrumentele necesare. Eu vreau să vă spun că în general

Sub pretextul măsurilor anticorupție se încearcă de a se instituie o serie de mecanisme și reglementări legale care vin în mod cert să diminueze o serie de garanții fundamentale constituționale în materiile de drepturile omului și libertății cetățenești...

asistăm în ultimul timp la o tendință foarte periculoasă care depășește problematica mandatului imunității parlamentare. Sub pretextul măsurilor anticorupție se încearcă de a se instituie o serie de mecanisme și reglementări legale care vin în mod cert să diminueze o serie de garanții fundamentale constituționale în materiile de drepturile omului și libertății cetățenești.

Anul trecut am avut un exemplu extrem de vorbitor la acest capitol, când Parlamentul sub pretextul campaniei de combatere a corupției au adoptat cea faimoasă lege privind testarea integrității care a fost mai apoi criticată dur de către Comisia de la Veneția și care mai apoi în mare parte a fost declarată neconstituțională. Atunci când se inițiază anumite acțiuni care ar veni să sporească integritatea funcționarilor în niciun caz nu este posibil și admisibil ca aceste acțiuni să fie derulate pe baza diminuării altor drepturi și libertăți fundamentale. Nu poți cere integritate, dar diminuând dreptul la un proces echitabil, diminuând dreptul la viața privată, dreptul la proprietate ș.a.m.d..”

Europa Liberă: Dacă v-aș ruga totuși să descrieți cum vedeți Dvs. că vor deveni parlamentarii mai vulnerabili în raport cu organele represive dacă ia foc această ideea, ce ați spune?

Alexandru Tănase: „Ei vor fi mult mai vulnerabili prin simplu motiv că ar putea fi influențați prin o serie de acțiuni de care astăzi ei sunt protejați. Bunăoară un parlamentar care poate fi reținut, ceea ce înseamnă că nu ai nici măcar control judiciar la reținere înainte de o ședință de judecată eu nu știu cât de independent ar fi în adoptarea anumitei decizii. Eu cred că noi avem o problemă cu parlamentarismul, noi trebuie să dezvoltăm parlamentarismul, trebuie să reformăm sistemul politic astfel ca cei 101 deputați să devină parlamentari adevărați, să poată vorbi liber, să poată să dezbată probleme liber.

În situația când avem un sistem politic destul de fragil, in situația când independența sistemului judecătoresc nu este cea pe care ne-am fi dorit-o noi, eu cred că este extrem de riscant să operez aceste modificări. Mai mult ca atât, nu veți găsi țări în Europa cu excepția României unde ar fi posibil așa ceva, nu există, dar din păcate experiența României la acest capitol nici pe de parte nu este cea mai bună. Și o spun nu doar eu, ci este o opinie împărtășită de foarte multă lume.”

Europa Liberă: Prin ce nu e cea mai bună?

Alexandru Tănase: „Deoarece ponderea pe care o au instituțiile represive ale statului este una supradimensionată din perspectiva mea și eu cred că este bine ca toate instituțiile represive cum ar fi Procuratura, Centru Anticorupție, Comisia de Integritate ș.a.m.d. să se afle sub un control judiciar strict.”

Europa Liberă: Ați vorbit despre bănuielile Dvs. că exista o agendă ascunsă. Ați putea să deschideți parantezele?

Alexandru Tănase: „Eu nu știu, nu sunt politician și nici analist politic ca să vin cu prea multe detalii la acest capitol. Vreau să vă spun un singur lucru, este a patra oară în ultimii ani când se încearcă asemenea modificări și niciodată nu am auzit un argument pentru ce este necesar. În situația dată eu mă bazez exclusiv pe statistică, dacă am avea o statistică că în 50 la sută din cazuri procurorul general a venit în Parlament și a fost refuzat să i se ridice imunitatea cuiva, o asemenea statistică nu există.

Procurorul general în ultimii 6-7 ani de zile, am impresia că și mai devreme de vreo 10 ani de zile a venit în Parlament pentru două dosare: într-un caz s-a refuzat ridicarea imunității, în celălalt caz a fost acceptată. Prin urmare problema nu există. Este absolut greșit și sunt într-un total dezacord cu acele companii publice lansate de a crea o percepție absolut eronată că Parlamentul este instituția unde sunt cei mai mulți corupți. Este absolut greșit. Nu corespunde realității nici măcar din punct de vedere factologic.

Eu cred că cel mai util ar fi ca atunci când există anumite suspiciuni sau anumite rezerve vizavi sau material care permite investigarea activității unui parlamentar să facă uz de hotărârea nr. 2 din 20 ianuarie 2015 și acest dosar să fie investigat. Investigarea unui dosar penal, inclusiv trimiterea în judecată este posibil să fie făcută. Noi avem o restricție în cazul reținerii, arestului și perchiziției. În rest nu există niciun impediment pentru organele represive ale statului, pentru organele de investigație pentru a-și face datoria.”

Europa Liberă: Dle Tănase, am să vă cer totuși o previziune pe finalul acestei discuții. Dvs. vorbiți despre agenda ascunsă, alți critici ai acestei idei spun că e o chestiune care ține de oportunitate politică mai degrabă că s-a pus pe rol această ideea pentru a se lipsi protestele de încă un motiv de referendum, cei care organizează aceste proteste. Eu aș vrea să vă întreb cum credeți ce se va întâmpla cu această idee în continuare? Mulți zic: nu uitați că e vorba de 6 luni, în 6 luni multe pot să se întâmple, mai degrabă se va pune în sertar din nou și se va renunța sau credeți că există o intenție serioasă de a se limita imunitatea parlamentarilor?

Alexandru Tănase: „Nu știu exact care ar putea fi teoretic evoluția acestui proiect. Va fi grav dacă asemenea inițiative s-ar lansa doar din interes de conjunctură pentru a estompa într-un fel alte mesaje care vin de la grupurile parlamentare sau grupurile politice din afara Parlamentului, din afara guvernării. Atunci când se inițiază o reformă constituțională trebuie să se țină cont de finalitatea și impactul practic care îl poate produce o asemenea reformă. Din perspectiva mea vulnerabilizarea parlamentarilor în raport cu instituțiile represive ale statului nu este nici în favoarea democrației, nici în favoarea parlamentarismului ca un fundament al democrației.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG