Linkuri accesibilitate

Igor Munteanu: „Ne prăvălim într-un model autoritar în care oricine face ce își dorește...”


La protestele de duminică...
La protestele de duminică...

Interviul dimineții cu directorul Institutului IDIS „Viitorul”.

Manifestația de duminică organizată de Platforma „Demnitate și Adevăr”, la care au participat mii de protestatari şi la care s-au înregistrat ciocniri, va continua şi astăzi. Cel puţin aşa au anunţat organizatorii.

Igor Munteanu
Igor Munteanu

Directorul Institutului IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, fost ambasador moldovean la Washington, este împreună cu noi în această dimineață, pentru ca să vedem împreună ce s-a întâmplat şi ce poate urma.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:18 0:00
Link direct

Europa Liberă: Dle Munteanu, ce credeți despre demonstraţia de ieri din capitală? Ce v-ați așteptat să se întâmple și ce nu v-ați așteptat? Ce v-a mirat în felul cum s-au comportat părțile?

Igor Munteanu: „Probabil fiecare dintre noi poate observa în protestele de ieri lucruri pe care le aștepta sau pe care nu le aștepta. În primul rând, aceste proteste de ieri sunt antioligarhice, au un dușman foarte clar, acest dușman este numit, respectiv întreaga hagiografie a organizatorilor se leagă de câteva elemente: oamenii sunt cu adevărat revoltați de faptul că investigațiile pe subiectul restituirii banilor furați din bănci nu merg atât de rapid pe cât populația și-ar dori.

În al doilea rând există un sentiment acut de nedreptate.

În al treilea rând, probabil că influențează și apropierea alegerilor prezidențiale din acest an, pentru că Platforma „DA” are și anumiți lideri cu ambiții de a deveni candidatul unit al dreptei.

În al patrulea rând există probabil și ceea ce explică de ce oare Platforma „DA” a rămas singura, pentru că inițial existau așteptări cu privire la faptul că aceste proteste anunțate pentru 24 aprilie vor întruni, ca și în trecut, trei forțe politice cel puțin.

La protestul de duminică la Chișinău
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:46 0:00

Am putut observa ieri, duminică, că doar Platforma „DA”, cu sprijinul PLDM-ului, cu alte partide mai mici au intrat în piață, respectiv această poziționare în piață i-a făcut probabil să fie un pic mai indeciși și probabil să scape din vedere anumite aspecte organizatorice.”

Europa Liberă: S-au înregistrat ciocniri, dle Munteanu, s-au folosit gaze lacrimogene, s-au deschis niște dosare penale. Din acest punct de vedere, unde credeți că au greșit organizatorii, unde au greșit autoritățile, unde a greșit societatea civilă?

Igor Munteanu: „Am să spun în felul următor: nu cred că anumite hărțuieli la un protest de stradă într-o capitală a oricărui stat înseamnă în mod necesar un protest violent. Din ceea ce am văzut cel puțin din filmările care erau prezentate pe mijloacele de socializare, aceste substanțe asfixiante au fost lansate de forțele de ordine fără ca să fie provocate. Probabil o investigație ar fi necesară în determinarea oportunității folosirii acestor substanțe.”

Europa Liberă: S-ar putea spune că s-a răspuns cu gaze lacrimogene la aruncat de ouă.

Igor Munteanu: „Da, dar este o lipsă de proporționalitate în primul rând. În al doilea rând, cred că prezența a cel puțin câtorva cordoane de polițiști în jurul Guvernului în condițiile de ieri a fost mai degrabă o provocare a trupelor de ordine și nu de apărare a sediilor. Trebuie să existe o anumită proporționalizare între un protest care s-a manifestat pașnic și măsura de răspuns din partea autorităților.”

Europa Liberă: Care, așa cum vi se pare, nu a existat. Am văzut pe de altă parte, dle Munteanu, grație unei drone folosite de jurnaliști, câte efective de poliție au fost mobilizate pentru apărarea unui imobil privat despre care se crede că găzduiește mai multe firme ale democratului Vlad Plahotniuc. Dvs. cum ați înțele: ce căutau acele efective de poliție în așa număr acolo?

Igor Munteanu: „Nici eu nu am înțeles. Probabil că aici sunt câteva lucruri: în primul rând și trupele de ordine, și altă lume ar trebui să-și pună întrebarea oare de ce un singur cetățean privat devine dintr-o dată ținta tuturor acestor acuzații, critici și mișcări de protest? Care este rolul lui într-o societate atât de tulbure și de ce oare, de exemplu, nu sunt atacate alte persoane private? Probabil că influența acestui cetățean este atât de mare, încât depășește limitele sau influența pe care alți cetățeni ar avea-o.

Am observat și „titușki”, așa cum îi numește și dl Vladimir Socor, adică persoane care nu au nicio treabă cu trupele de ordine, dar care sunt pregătiți sau așteaptă derularea evenimentelor pentru ca să intervină după modelul ucrainean și după alte situații. Ceea ce m-a mirat este faptul că odată ce se știa despre organizarea acestui eveniment din timp, Guvernul ar fi trebuit să intervină prin niște negocieri prealabile pentru a determina agenda protestatarilor sau pentru a preveni anumite excese. Acest lucru din câte înțeleg eu nu s-a făcut. Și atunci trebuie să înțelegem din lipsa de acțiune din partea autorităților un fel de acționare pentru ca să-i prindă pe protestatari pe piciorul greșit pentru ca să determine că ei au fost culpabili de anumite acțiuni și să îngroape mișcarea protestatară care, de fapt, are scopuri destul de civice sau civic orientate.

Or, căutarea vinovaților pentru frauda bancară este recunoscută drept o prioritate națională și… concluzii pentru Consiliul European din 15 februarie anul curent și acest lucru este considerat extrem de important pentru reabilitarea dialogului cu instituțiile financiare. Fiecare partener internațional a Republicii Moldova consideră că aceste lucruri stagnează dezvoltarea economică și dezvoltarea politică a statului nostru. Respectiv, orice cetățean are dreptul să pună întrebări și orice cetățean are drept la protest pașnic.”

Europa Liberă: Cât de coerente vi s-au părut pe de altă parte mesajele organizatorilor?

Igor Munteanu: „Aici probabil ne confruntăm cu anumite probleme, pentru că din foarte multele slogane care s-au auzit de pe scenă țintesc spre direcții foarte diferite. Pe de o parte Platforma „DA” salută alegerile prezidențiale pe care le consideră în continuare meritul propriu, pe de altă parte își doresc acum și alegeri anticipate mai degrabă decât alegerile prezidențiale și s-a propus să aibă loc la începutul lunii iulie.

Trebuie să ne dăm seama că probabil organizarea alegerilor anticipate în luna iulie fără componența Comisiei Electorale Centrale, fără punerea în ordine a listelor electorale și fără amendarea legislației electorale potrivit deciziei Curții Constituționale cred că nu este posibilă. Și sunt mai mulți factori care arată o anumită inconsecvență sau inconsistență a unora dintre aceste slogane fără a pune, însă la îndoială per ansamblu obiectivele.

Obiectivele rămân în continuare: transparența asupra investigațiilor în privința fraudei bancare, mai multă transparență și responsabilitate pe costurile, cheltuielile bugetare – sunt lucruri absolut normale și acceptabile. Dacă îmi aduc aminte printre sloganele care s-au pronunțat se spunea de asemenea despre alegerea prin concurs a membrilor Comisiei Electorale Centrale, a CNA-ului, alegerea prin concurs a guvernatorului Băncii Naționale. Am observat, de exemplu, că există totuși o mare insatisfacție față de felul în care Guvernul își îndeplinește obligațiile. Oameni au venit în ciuda obstacolului.

Aici mai apare o întrebare foarte curioasă cum de se întâmplă într-un stat democratic ca anumite autorități de reglementare să interzică transportului public să nu-și facă datoria.”

Europa Liberă: Era tocmai următoarea întrebare pe care vroiam să v-o pun. Aceste reportajele de la Jurnal TV, de exemplu, care demonstrează că s-au creat impedimente ca să ajungă oamenii din provincie la Chișinău, cum le-ați primit Dvs. personal și cum pot fi primite din perspectiva respectării drepturilor omului?

Igor Munteanu: „Este absolut impardonabil, pentru că încercând să elimine o prezență mai mare în capitală cei care au luat asemenea decizii forțând sectorul privat să-și întrerupe serviciile pe care le furnizează populației au adus daune foarte importante transportului public din Republica Moldova și populației care dorea și avea diverse planuri să ajungă la Chișinău sau să plece din Chișinău.

Acest lucru este total impardonabil. Și aceste elemente arată, de fapt, că noi ne prăvălim într-un model autoritar în care oricine face ce-și dorește justificând pe baza interesului politic mai presus de interesul public. Este un fel de model autoritar la care noi revenim, un fel de model autoritar de tip Voronin, la care mulți dintre cei care participă la actul de guvernare nici nu-și dau seama cât este de periculos și toxic pentru evoluția lucrurilor din acest an.”

Europa Liberă: Dle Munteanu, totuși Dvs. ce credeți: pot sau nu niște proteste pașnice, chiar dacă interminabile și însoțite de excese și nervi, să genereze responsabilizarea autorităților sau chiar plecarea guvernanților de la putere?

Igor Munteanu: „E o întrebare de un milion. Acest lucru s-ar întâmpla, forțarea unor decizii din partea guvernanților sau guvernării actuale dacă ei și-ar lua în serios propriile atribuții. Dar pentru că loialitatea lor nu este față de public, ci mai degrabă față de anumite grupuri oligarhice pe care le acuză populația, mă tem că și de această dată aceste proteste vor fi doar ca pretext pentru intimidarea organizatorilor și nu pentru a relaxa situația din domeniul de prioritate. Mă refer aici la frauda bancara, la buna guvernare, la alte instrumente prin care acest stat ar trebuie să fie mai bine condus.

Nu văd pentru moment alte stimulente pentru comportamentul autorităților decât o coerență mai mare printre cei care-și propun democratizarea societății moldovenești și o mai mare solidaritate la nivel național contra acestor acțiuni de intimidare.”

Europa Liberă: O ultimă chestiune, dle Munteanu, pe care vă rog s-o comentați: e vorba despre modul destul de contrastant în care au reflectat evenimentele de ieri mediile de informare. Cum vedeți Dvs. această situație, parcă era vorba de lumi paralele?

Igor Munteanu: „Exact. Asta confirmă, doar confirmă ceea ce scorurile internaționale au arătat în anul 2015: noi am căzut cu trei trepte în Reporters sans frontieres; Freedon Hous a raportat de asemenea un declin al profesionalismului presei. Și acest lucru se întâmplă datorită unui control asupra unor sectoare ale mass-mediei.

Oligarhizarea presei conduce la reflectare unilaterală și acest lucru până la urmă strâmbă imaginea, oglinda prin care se privesc evenimentele. Este o dimensiune regretabilă, pentru că Republica Moldova niciodată nu va avansa pe dialogul bilateral cu Uniunea Europeană dacă nu va pune în ordine acasă, inclusiv instituțiile democratice. Niciun fel de Guvern cu orientare autoritară asupra dimensiunilor politice nu va fi credibil.”

XS
SM
MD
LG