Linkuri accesibilitate

România: concesii pentru Ucraina?


Președinții Petro Poroșenko și Klaus Iohannis, București, 21 aprilie 2016

Președinții Petro Poroșenko și Klaus Iohannis, București, 21 aprilie 2016

Președintele Ucrainei pleacă din România cu două acorduri semnate de cele două părți, unul referitor la transporturile militare și altul despre patrularea comună la frontieră.

Vecinele Moldovei, România și Ucraina, par să se apropie după ani mulți de răceală sau indiferență. La București s-a aflat astăzi în vizită președintele Petro Poroșenko, care a confirmat la întâlnirea sa cu președintele român Klaus Iohannis interesul sporit al Kievului pentru o relație bună cu vecina sa de la sud, membră în NATO și UE.

Președintele Ucrainei pleacă din România cu două acorduri semnate de cele două părți, unul referitor la transporturile militare și altul despre patrularea comună la frontieră.

Bucureștiul încearcă să-l ajute pe Petro Poroșenko, președintele ucrainean, aflat în dizgrația electoratului din țara sa, mai ales după dezvăluirile din scandalul Panama Papers. Astfel chiar cu o zi înainte de vizita lui Poroșenko la București, ambasadorul român la NATO, Stelian Stoian a anunțat că România va dona echipamente militare non-letale guvernului de la Kiev, că în ultima vreme activitățile dedicate instruirii personalului militar din țara vecină au crescut și că datorită exercițiilor armate comune, relația bilaterală s-a consolidat.

Într-adevăr, România a renunțat în ultimii doi ani la criticile sale la adresa Ucrainei, iar relația care era încordată din pricina unor chestiuni oarecum istorice s-a relaxat. Bucureștiul și-a menținut solidaritatea față de Kiev, după anexarea Crimeei de către Rusia și după agresiunile din Estul Ucrainei.

Petro Poroșenko la Cotroceni

Petro Poroșenko la Cotroceni

După delimitarea platoului continental din jurul Insulei Șerpilor, prin decizia Tribunalului de la Haga, România mai avea cel puțin trei probleme de rezolvat cu Ucraina: dreptul comunității de limbă română la folosirea limbii materne în special în școli, recuperarea investiției de la Combinatul de la Krivoy Rog, care potrivit unor evaluări ar depăși un miliard de euro și chestiunea canalului Bâstroe, care face legătura între Dunăre și Marea Neagră prin Deltă, cu pericolul afectării ecosistemului din această zonă, aflată preponderent în interiorul granițelor românești.

Cu toate că președintele român nu a ridicat în mod deosebit astăzi la întâlnirea cu Petro Poroșenko nemulțumirile legate de absența școlilor în limba română, agenția națională de știri, Agerpres a publicat un reportaj pe această temă, chiar înainte de începerea vizitei șefului de stat ucrainean la București. Articolul susține că cei o sută de mii de români din sudul ucrainean al Basarabiei,“sunt amenințați permanent de pericolul asimilării, prin ucrainizarea școlilor în limba română sau îngrădirea accesului la cultură și au nevoie de sprijin consistent pentru a-și păstra identitatea națională”.

Textul difuzat de Agerpres e un semnal pentru oficialii ucrainieni, că România nu a uitat de comunitatea românilor din Ucraina și că, pentru moment, Bucureștiul îi face concesii Kievului, înțelegând situația complicată prin care trece.

Pe de altă parte, cei doi președinți au semnat un protocol pentru a relansa comisia mixtă româno-ucraineană, ceea ce înseamnă că restanțele bilaterale vor fi luate în discuție într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat. “În acest context – a explicat Klaus Iohannis - vom putea să facem pași înainte pentru soluționarea unor dosare care se află de mult timp pe agenda bilaterală. Unul dintre acestea este canalul Bâstroe”. Președintele Român a spus, în stilul său diplomatic că și-ar dori “intensificarea cooperării” în domeniul cultural și educațional, punctând asupra faptului că așteaptă deschiderea “cât mai curând posibilă” a Institutului Cultural Român de la Kiev.

Petro Poroșenko, în schimb, mizează tot mai mult pe găsirea unor soluții comune de cooperare militară și de securitate: a declarat că ar vrea să asocieze Ucraina la eventuala flotă NATO de la Marea Neagră, idee lansată de curând la București și a militat pentru înființarea unei brigăzi româno-ucraineano-bulgare, după modelul celei existente între Polonia, Lituania și Ucraina.

La această întâlnire la nivel înalt nu s-a amintit nimic despre trilaterala România-Ucraina-Polonia, luată în discuție încă de acum aproape 15 ani.

XS
SM
MD
LG