Linkuri accesibilitate

Cinci potenţiali candidaţi ai PD la preşedinţia ţării şi șansele lor (I. Volnițchi/tribuna.md)


Pirkka Tapiola: „Nivelul sporit de corupţie ştirbeşte din profunzimea şi calitatea reformelor, iar, în consecinţă, şi din relaţia Moldovei cu UE” (Bizlaw.md).

Într-un articol de opinie publicat pe „tribuna.md”, Igor Volniţchi, nominalizează cinci potenţiali candidaţi ai PD la preşedinţia ţării şi evaluează șansele lor. Este vorba de liderul PD, Marian Lupu, spicherul Andrian Candu, prim-vicepreşedintele PD Vladimir Plahotniuc, fosta ministră a culturii Monica Babuc şi chiar premierul Pavel Filip. Liderul PD, Marian Lupu, a sugerat recent că numele candidatului ar urma să fie anunţat în scurt timp, „cu mult înainte de startul oficial al campaniei electorale, probabil pentru a avea mai mult timp la dispoziţie pentru promovare şi asociere cu funcţia de Preşedinte al RM la nivelul subconştientului omului simplu”, notează editorialistul. Oricine ar fi, candidatul PD, acesta va fi „un jucător de bază în apropiatul scutin”, întrucât va avea la dispoziţie semnificative resurse umane, administrative, media şi financiare, conchide Igor Volniţchi.

Potrivit „Ziarului Național” întreprinderea de stat „Aeroport Catering”, care livrează mâncare la bordul avioanelor și deține o cafenea în Aeroportul Internațional Chișinău, a ajuns în proprietatea unor persoane apropiate omului de afaceri Ilan Shor. Statul a vândut întreprinderea la jumătate de preț, amintește sursa citată. Prețul la care a fost procurată reprezintă doar a șasea parte din veniturile obţinute din vânzări. Noul proprietar a negat că ar avea tangențe cu Ilan Shor, proprietarul firmei care a concesionat Aeroportul Internațional Chișinău.

După ce unii comentatori au lansat presupunerea că fostul premier Iurie Leancă ar putea fi următorul arestat în dosarul fraudei bancare, editorialistul „Ziarului Național”, Petru Bogatu, se interesează dacă și spicherul democrat Adrian Candu va fi arestat. Pe fundalul unor animozități provocate de inițiativa partidului fostului premier Leancă de a-l revoca pe primarul liberal Dorin Chirtoaca, liderul PL, Mihai Ghimpu, a amintit la o conferință de presă recentă că Iurie Leancă se face direct responsabil de creditarea băncilor lichidate după jaful din sectorul bancar. Un eventual arest a lui Leancă „ar deschide însă Cutia Pandorei”, crede Petru Bogatu, amintind că documentul de creditare a băncilor a fost semnat și de fruntașul democraților Adrian Candu, pe atunci vicepremier și ministru al economiei.

„Jurnal.md” publică mai multe materiale de susţinere a protestului antiguvernamental al Platformei „DA” din 24 aprilie. Între acestea şi un interviu cu Lilia Caraşciuc, director executiv al Transparency International Moldova. Experta spune că acest protest este întâi de toate „o acţiune anticorupţie, o acţiune împotriva oligarhilor”. Lilia Caraşciuc crede însă ca cetățenii nu trebuie să-și puna mari speranțe că ieșind o dată în PMAN vor rezolva toate problemele.

O pledoarie mai subtilă pentru Platforma „DA” și protestul pe care îl organizează duminica este semnată de istoricul Octavian Țâcu pe „timpul.md”. În opinia autorului, Platforma „DA” este „singura forță politică capabilă să mobilizeze și să organizeze un protest social masiv împotriva oligarhiei lui Plahotniuc”. Octavian Țâcu crede că „sigur lucru de care se teme Plahotniuc și bandiții lui sunt oamenii care au ajuns la capătul răbdării și sunt gata să dea cu furci și topoare în această gloată de nesimțiți care au pus pe brânci R. Moldova”. Istoricul insistă spunând că „cine se va sustrage de la protestul social masiv împotriva guvernării este evident o unealtă a oligarhiei lui Plahotniuc”. El amintește în context că nici Platforma nu este scutită de acuzații, „atât față de calitatea și moralitatea liderilor, cât și față de multiplele legături cu Țopii, dar și cu Usatîi (…)”.

În ediţia tipărită a „Ziarului de Gardă” citiţi un articol despre evoluţia a cel puţin 10 dosare iniţiate în 2014-2015 de Procuratura şi Centrul Naţional Anticoruţie, dosare penale, în care funcționari din administrația publică locală erau acuzați că au acționat neglijent față de bunurile localității, întrucât le-au vândut sau le-au dat în arendă fără licitații sau în urma unor tendere formale, la prețuri mult mai mici decât costul lor.

Tot în paginile „Ziarului de Gardă” aflaţi că la şefia Procuraturii Anticorupţie ar putea ajunge Viorel Morari, şeful Secţiei conducere a urmăririi penale în MAI. El a acumulat cel mai mare punctaj în urma unei evaluări realizate de Colegiul de calificare, al cărui președinte este. Viorel Morari neagă că ar fi putut influenţa rezultatele evaluării, precizând că pe durata concursului nu s-a aflat la şefia Colegiului. Sursa citată observă că deşi o nouă Lege a Procuraturii ar urma să intre în vigoare, şeful procuraturii anticorupţie este ales în baza vechii legi. Una din explicaţii este, potrivi preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor, că noua lege prevede că procurorul anticorupţie trebuie să fie aprobat de procurorul general, numirea căruia ar putea să întârzie fiind nevoie de modificări constituţionale.

Portalul „Bizlaw.md” publică un interviu cu Şeful Delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola. Ambasadorul european a fost întrebat, între altele, care din probleme afectează mai mult Moldova - incertitudinea dintre Vest şi Est sau corupţia. „Nivelul sporit de corupţie ştirbeşte” din profunzimea şi calitatea reformelor, iar, în consecinţă, şi din relaţia Moldovei cu UE, a răspuns Pirkka Tapiola. Ambasadorul nu exclude că frauda bancară şi alte eşecuri ar fi inevitabil asociate şi cu UE care susţine reformele din Moldova. Tapiola a amintit în context că după ce a ieşit la iveală frauda din sectorul bancar, UE şi-a manifestat îngrijorarea şi a reacționat suspendând asistenţa financiare pe care o oferă Republicii Moldova. Finanţarea va fi reluată după încheierea unui acord cu FMI, a spus oficialul, „acest acord este un punct de reper pentru a ne asigura că va exista o stabilitate macroeconomică, care va ajuta la dezvoltarea Republicii Moldova. Această condiţie nu este una politică, ci una pur tehnică.”

„Autoritățile capitalei sunt „eminente” la irosirea banilor pentru şcoli pustii” titrează portalul „anticoruptie.md”. Potrivit investigaţiei, cel puțin zece școli din municipiul Chișinău s-au închis în ultimii ani din cauza numărului mic de elevi. Autoritățile au renunțat la ele în intenția de a economisi. „Clădirile școlilor-fantomă continuă să înghită milioane de lei din bugetul municipal”. Unii experți citaţi în articol afirmă că ar trebui făcută o estimare a numărului de elevi și școli, iar în baza acestor cifre să fie planificată utilizarea spațiilor goale: să le fie schimbată destinația sau să fie date în locațiune unor instituții de învățământ private, dar în baza unor licitații publice.

Constituţia Republicii Moldova a ajuns să arate ca un sac peticit, observă Igor Volniţchi într-un articol de opinie pe „tribuna.md”. „Regulile de joc se schimbă atât de des, încât Legea fundamentală a ajuns un fel de parodie la democraţie, o batjocură publică ce are loc permanent, un loc în care diferiţi politicieni îşi fac interesele de moment.” Volniţchi face referinţă, inclusiv la recentele proiecte de modificare a Constituţiei avizate pozitiv de Curtea Constituţională. Modificările care ţin de imunitatea deputaţilor, de numirea în funcţie a judecătorilor, a procurorului general se consideră acum un mare „triumf al democraţiei”, iar mâine va fi considerată o mare lacună şi democraţia va „triumfa” din nou prin revenirea la prevederile pe care azi le modificăm cu mare fast.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG