Linkuri accesibilitate

Ion Prisăcaru: „Veniturile se îndreaptă astăzi spre achitarea salariilor, pensiilor şi utilităţilor pentru instituţii, nu pentru investiții”


Ion Prisăcaru

Ion Prisăcaru

Opiniile fostului șef al Inspectoratului Principal de Stat.

Executivul de la Chisinau a aprobat proiectul politicii fiscale, vamale şi bugetare pentru 2016. Deşi, potrivit Ministerului Finanţelor, noile prevederi legislative vor contribui la „edificarea unui stat de orientare socială”, multe dintre acestea sunt menite să crească acumulările la buget din contul cetățeanului. Europa Liberă i-a solicitat un punct de vedere fostului șef al Inspectoratului Principal de Stat, Ion Prisăcaru:

Europa Liberă: Am reţinut informaţia în care se arată că Fiscul reuşeşte să acumuleze mai multe impozite decât s-a reuşit în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cum de în prezent se pot percepe mai multe taxe şi impozite decât pe timpul când dumneavoastră eraţi în fruntea Fiscului?

Ion Prisăcaru: „Faptul că este o creştere faţă de anul precedent mă bucură şi pe mine, înseamnă că echipa îşi face meseria. Şi acele instrumente de lucru, pe care le-am elaborat şi le-au fost acordate colegilor pentru a le utiliza în practica de lucru, demonstrează eficienţa lor. Eu aproape trei ani, aflându-mă în funcţie, an de an am asigurat aceeaşi creştere.”

Europa Liberă: De ce, de la un an la altul, se poate obţine mai mult decât pe parcursul perioadei trecute?

Ion Prisăcaru: „În primul rând, creşterea pe care o avem în sume absolute încă nu înseamnă că noi avem o creştere reală a veniturilor la buget. De aceea, aş recomanda să se examineze sub toate aspectele de unde se obţine această creştere, cum se obţine această creştere. Și doar atunci vom putea face o diagnoză corectă dacă Fiscul şi-a eficientizat activitatea sau această creştere se obţine datorită inclusiv presiunilor. Presiunile nu întotdeauna dau şi creştere, dar trebuie să vedem ce se întâmplă şi în economie, şi cu exporturile/importurile şi atunci vom putea da o apreciere corectă.”

Europa Liberă: Sunt voci care spun că, în perioada de creştere economică, sarcina fiscală poate fi diminuată considerabil printr-o serie de măsuri care ar micşora implicit impactul pozitiv al creşterii economice în colectare. Dacă s-ar ajunge la o asemenea situaţie, chiar ar fi mai credibil.

Ion Prisăcaru: „Până a vorbi de o creştere economică, să discutăm de situaţia pe care o avem în ţara noastră. În ajun de plecare din funcţie, am făcut o declaraţie că, fără creştere economică, se poate de dublat veniturile la bugetul public naţional, şi aceasta nu se va răsfrânge tare ca presiune asupra agenţilor economici. Şi am mai vorbit atunci că ar fi posibil să diminuăm numărul impozitelor până la şapte. Practic, acele şapte ne asigură marea parte a veniturilor la bugetul public naţional, asigură peste 90% din toate veniturile la bugetul public, şapte din sute, dacă aşa să vorbim. Şi am mai recomandat noii guvernări, la acel moment, că ar fi bine ca anume să diminuăm numărul de impozite, ca instituţia de administrare fiscală să se concentreze să le administreze mai eficient pe aceste şapte şi vom asigura acea dublare a veniturilor la buget.”

Europa Liberă: Dar, într-o perioadă de criză, nu ar fi mai firesc ca statul să stimuleze consumul prin reducerea poverii fiscale, iar ridicarea nivelului impozitelor să nu aibă un impact atât de negativ?

Ion Prisăcaru: „Anume în situaţia de criză se necesită măsuri de diminuare a taxelor, a impozitelor. Dar, spre regret, observăm că în politica bugetar-fiscală s-au întreprins măsuri neesenţiale care chiar nu ştiu dacă era necesar să se întreprindă aceste măsuri, deoarece mai multă vorbă decât venituri la buget vor aduce aceste majorări. Trebuia să ne concentrăm că avem rezerve la eficientizarea acumulărilor acelor impozitelor care le avem astăzi. Şi trebuia să ne concentrăm să asigurăm acumularea cum e prevăzut în legislaţie deplină şi la timp a acelor impozite. Şi dacă avem deja convingerea că am asigurat acumularea acelor impozite, putem să vorbim deja de majorări, de impozite noi. Dar mă bucură că cel puţin se asigură o creştere faţă de anul trecut, că aici, în primul rând, influenţează mai mulţi factori, inclusiv acea inflaţie şi alte momente. Poate cât de cât se asigură acum şi o creştere poate economică, vom vedea ce vor arăta statisticile.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, aţi spus că se poate în actualele condiţii de dublat acumulările la buget, de unde acest potenţial nevalorificat?

Ion Prisăcaru: „Au fost propuse un şir de modificări în legislaţie, care urmau să eficientizeze administrarea taxei pe valoarea adăugată, să excludă firmele fantome care anume conduceau la evaziune fiscală de proporţii, inclusiv la restituirea TVA.”

Europa Liberă: Dar ar mai exista multe asemenea firme fantome în Republica Moldova, unde fiscul nu reuşeşte să ajungă să facă ordine?

Ion Prisăcaru: „Nu putem să le numărăm, că ele apar şi dispar. Aceste firme care apar pentru o zi, două, trei, o săptămână şi corespunzător nu se reuşeşte ca să combaţi acele tranzacţii, ca să nu le admiţi, deoarece ele apar, au efectuat tranzacţiile şi dispar. Dar cu efortul tuturor instituţiilor, aceasta este posibil. Mă bucur că parcă s-a ajuns la înţelegerea ca aceste instituţii acum să-şi consolideze efortul în combaterea anume a acestei evaziuni fiscale.”

Europa Liberă: Ce prejudiciu aduc ele statului?

Ion Prisăcaru: „Ele prejudiciază, până la urmă, statul. De serviciile acestor firme beneficiază firmele care, la prima vedere, sunt firme oneste, dar ele fie că, cu ajutorul acestor firme, îşi diminuează taxa pe valoarea adăugată care urmează a fi achitată statului. Şi în alte cazuri îşi diminuează baza impozabilă pentru a achita impozitul pe venit. Îşi formează cheltuieli artificiale care de facto nu sunt suportate sau au fost suportate poate prin intermediul persoanelor fizice cetăţeni şi îşi legalizează deja aceste cheltuieli, ca să le poată atribui la cheltuieli deductibile pentru a diminua impozitul pe venit.”

Europa Liberă: În limbajul cifrelor, la cât s-ar estima această evaziune fiscală?

Ion Prisăcaru: „Pe domenii pe care noi le-am estimat ajungea şi la 45% acest decalaj.”

Europa Liberă: Şi care sunt cele mai vulnerabile domenii?

Ion Prisăcaru: „Domeniile cele mai vulnerabile sunt comerţul, alimentaţia publică, construcţiile, agricultura, transportul.”

Europa Liberă: Pentru că în societatea moldavă se vorbeşte mult că ar exista şi oligarhi, ei sunt certaţi cu legea, când vine vorba despre impozitul pe care trebuie să-l achite statului?

Ion Prisăcaru: „Acele persoane pe care deja societatea în cataloghează ca oligarhi, ei lucrează la un nivel deja mult mai transparent.”

Europa Liberă: Dar, pe de altă parte, tot mai multă lume vorbeşte despre „paradisurile” fiscale din exterior şi despre companiile offshore. Şi iată aici acum e marea bubă, marea problemă, care deranjează cetăţenii unui stat, mai ales ai unui stat sărac ca Moldova.

Ion Prisăcaru: „Aceasta este o problemă inclusiv a ţării noastre. Practica utilizării acestor firme din zonele offshore nu este ceva nou, a fost implementată şi în Moldova de asemenea destul de activ, a fost preluată această practică. Folosirea acestei practici ne diminuează foarte mult veniturile la bugetul public naţional. Este elaborat un proiect de lege pentru care trebuie să fie voinţă politică să fie promovat, ca să fie impozitate operaţiunile cu zonele offshore şi atunci va dispărea şi această problemă. Şi cred că şi deranjul oamenilor care este astăzi va dispărea, că aceste tranzacţii vor intra în zona legală, să spunem aşa, de impozitare şi vom avea o echitate a tuturor care activează în domeniul economic.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, ca specialist, credeţi că acest jaf al secolului, furtul miliardului, cum i se spune în Republica Moldova, poate fi acoperit în baza unei presiuni a acumulării taxelor şi impozitelor la bugetul de stat?

Ion Prisăcaru: „Nu, eu categoric nu sunt pe poziţia şi nu consider că această povară ar putea fi acoperită prin încasarea de impozite. Şi cred că nu trebuie să punem aşa accentul, nici nu trebuie să mizăm pe aşa ceva. Impozitele au cu totul altă destinaţie prin legile anuale bugetare, fie că e legea bugetului asigurărilor sociale, fie că e bugetul de stat, fie a unităţilor administrativ-teritoriale.”

Europa Liberă: Dar bugetul oricum este cârpit cu banii cetăţenilor.

Ion Prisăcaru: „E cârpit cu impozitele care se achită. Se achită astăzi din acele activităţi economice pe care le desfăşoară. Şi de aceea daţi aceşti bani să-i direcţionăm pentru cetăţean, pentru a acorda servicii cetăţeanului. Şi să nu uităm că serviciile, pe care le prestează instituţiile statului, încă lasă de dorit, trebuie să ne gândim la calitatea serviciilor care sunt prestate de către instituţiile statului cetăţenilor. Dar privitor la acel jaf, acel furt, trebuie organele competente să asigure cel puţin ca măcar o parte din bani să fie întorşi. Şi cred că e posibil. Şi corespunzător vor fi nişte venituri suplimentare la buget.”

Europa Liberă: Politicile fiscale sunt negociate inclusiv atunci când e vorba de relaţia cu Fondul Monetar Internaţional. Ce zic reprezentanţii FMI despre aceste politici fiscale din Moldova?

Ion Prisăcaru: „Noi nu avem încheiat un memorandum cu Fondul Monetar Internaţional, de aceea şi politica fiscală, care a fost adoptată, nu a fost avizată de către aceste instituţii internaţionale care, de regulă, avizau politica fiscală şi parametrii bugetului, inclusiv, erau recomandaţi să fie ca reper la elaborarea bugetelor. Dar câţiva ani deja politica fiscală nu suferă mari schimbări, se fac nişte schimbări, le-aş numi mai mult cosmetice şi, în unele cazuri, eu, de pildă, categoric nu le susţin.”

Europa Liberă: Mediul de afaceri de aceasta şi se plânge, este pus în faţa unei situaţii că el nu ştie cum să-şi programeze veniturile de pe urma afacerii.

Ion Prisăcaru: „Aceasta este o problemă, că într-adevăr agentul economic nu poate din timp să-şi planifice afacerile, dar acestea sunt şi nişte venituri neesenţiale. Aceste modificări ele aduc costuri suplimentare pentru business, deoarece trebuie să-şi adapteze programele, trebuie să se instruiască oamenii. Aceasta este timp, bani, care diminuează alte impozite, deoarece toate aceste costuri se reflectă la costul businessului şi, corespunzător, se diminuează baza de impozitare, se diminuează alte impozite care ar putea să fie mai mari. Şi, în felul acesta, avem multe impozite, avem costuri care întreprinderea le suportă pentru a le calcula, achita aceste impozite, avem costurile care diminuează alte baze de impozitare la alte impozite. Este aşa o vorbă la moldoveni: nu costă pielea cât dubala.”

Europa Liberă: Dar, lipsa finanţării externe, lipsa acestui suport bugetar oferit de partenerii din exterior ai Republicii Moldova impune ţara să se descurce cu resurse proprii? Şi ar putea cei de la guvernare să se descurce doar cu banii care se acumulează numai din impozitare?

Ion Prisăcaru: „De câţiva ani noi ne descurcăm fără suport din exterior. Dar aceasta nu înseamnă că ţara se dezvoltă. Prin acele impozite, pe care le acumulăm pe intern, asigurăm doar plăţile curente şi strict necesare, însă nu putem să discutăm pentru a face investiţii, deoarece cu mare greu din veniturile care se acumulează se acoperă cheltuielile ce ţin de educaţie, sfera socială, ce ţin de îndemnizaţii, pensii. Practic veniturile astăzi se îndreaptă pentru achitarea salariilor, pensiilor şi utilităţilor pentru instituţiile pe care le avem, care necesită a fi întreţinute. Clar că dacă am avea acea finanţare, s-a demonstrat acele investiţii în drumuri şi apeduct.”

Europa Liberă: Şi drumuri de calitate, îmbunătăţirea infrastructurii.

Ion Prisăcaru: „Foarte multe lucruri s-au făcut. Dacă continuam în anii 2015-2016 cu aşa ritm, acele investiţii, astăzi Republica Moldova era cu totul la alt nivel privitor la infrastructură. Şi eu sunt convins că şi cetăţeanul aprecia acest lucru şi astăzi nu aveam acea neîncredere în guvernare. Eram priviţi cu alţi ochi şi de cei din exterior, de cei care ne monitorizează, am în vedere instituţiile internaţionale şi eram susţinuţi la alt nivel.”

Europa Liberă: Le daţi dreptate celor care spun că anul 2016 ar putea să fie şi mai rău din punct de vedere financiar decât 2015?

Ion Prisăcaru: „Dacă instituţiile statului îşi vor onora acele obligaţiuni pe care le au, în primul rând, Fiscul şi Vama şi vor asigura acele venituri preconizate în legea bugetului public naţional...”

Europa Liberă: Bugetul încă urmează să fie adoptat.

Ion Prisăcaru: „Urmează să fie adoptat. Dacă vor asigura acele venituri la bugetul public naţional, eu cred că nu este posibil să fie mai rău.”

Europa Liberă: Cum comentaţi dumneavoastră introducerea impozitului pe avere? E necesar să se recurgă la acest impozit?

Ion Prisăcaru: „Iarăşi, vă voi răspunde cu zicala că nu costă pielea cât dubala, că administrarea acestor impozite va costa cred că nu mai puţin decât sumele care vor fi acumulate. Aici trebuie să ne gândim imediat că necesită de elaborat un sistem informaţional suplimentar, noi nu avem evaluări. Noi nu avem evaluări deja de câţi ani, dar se prevede o dată la trei ani. Şi atunci neavând evaluările corespunzătoare, statul trebuie să aloce bani pentru a efectua aceste evaluări.”

Europa Liberă: Pentru a aduce în ordine estimările.

Ion Prisăcaru: „Aceasta va fi doar o povară suplimentară pentru instituţiile statului. Aceasta va cere suplimentar cheltuieli şi vom primi borta de la covrig.”

XS
SM
MD
LG