Linkuri accesibilitate

Concluziile unui ultim sondaj CBS-AXA.

Corupţia e peste tot, dar... mai pronunțată în instituţiile centrale de stat, decât în provincie. De această părere sunt locuitorii din mai multe orașe ale țării, opiniile cărora au fost analizate într-un proaspăt sondaj publicat de Centrul de Investigații Sociologice CBS-AXA. O sinteză a concluziilor studiului:

Fiecare al doilea respondent împărtăşeşte opinia că fenomenul corupţiei nu ocoleşte nici statul, nici satul. Când sunt întrebaţi despre instituţii concrete respondenţii cred însă că la nivel central corupţia e la ea acasă. Primele instituţii nominalizate ca fiind cele mai corupte sunt justiţia, Parlamentul şi guvernul, iar cele locale, primăria, consiliul local sau raional sunt percepute ca fiind mai puţin corupte, arată datele sondajului. Iată de ce majoritatea cetăţenilor spun că au încredere mai mare într-un primar sau consilier local, decât într-un deputat sau ministru, constată autorii studiului.

Respondenţii surprind paradoxul că obligaţia de a interveni ca să curme corupţia revine tocmai instituţiilor pe care ei le consideră ca fiind corupte şi cărora le reproșează că mimează lupta împotriva corupţiei, spune Vasile Cantarji, expert la Centrul CBS Axa:

Vasile Cantarji

Vasile Cantarji

„Cele mai responsabile instituţii, în percepţia populaţiei, sunt şi cele care se implică cel mai puţin în combaterea fenomenului şi anume Guvernul, Parlamentul, Preşedintele ţării, organele de drept. În schimb cetăţenii consideră că populaţia în general se implică în combaterea corupţiei mai mult decât orice alte instituţii.”

Numai că şi implicarea cetăţenilor rămâne a fi încă timidă, recunosc respondenţii.

Vasile Cantarji: „Percepţia generală este că în ţara asta nimeni nu se implică în combaterea corupţiei.”

Răspunsuri la sondajul CBS-AXA

Răspunsuri la sondajul CBS-AXA

Proaspătul sondaj confirmă datele altor cercetări şi anume că în ultimii ani corupţia este semnalată printre problemele care îngrijorează cel mai mult cetăţenii. Prioritare rămân totuşi grijile cotidiene, cum ar fi salariile, tarifele şi şomajul. Potrivit sondajului, respondenţii definesc corupţia ca dare de mită mai curând, decât ca acceptare de taxe informale. Iar micile atenţii acordate medicilor sau profesorilor nu sunt percepute deocamdată ca acte de corupţie, spune expertul Vasile Cantarji:

„E vorba de o formă mai veche a corupţiei, tradiţională, când fenomenul remunerării medicului cu niște brânză de oi sau cu un cucoş de la ţară persista şi nu era tratat ca şi corupţie. Tradiţionalismele acestea persistă în continuare. Majoritatea nu consideră că este o corupţie faptul când îi acorzi un cadou simbolic unui lucrător medical pentru consultaţii, de exemplu.”

Sondajul a fost realizat în şase localităţi şi anume Călăraşi, Criuleni, Teleneşti, Rezina, Cimişlia și Bălţi. Administraţiile locale de acolo par hotărâte, din acest an, să combată corupţia nu doar pe hârtie, dar şi în practică, asumându-și aplicarea unor planuri anticorupţie. O încurajare în plus vine şi din partea respondenţilor care, în proporție de 60 la sută, sunt convinşi că fenomenul corupţiei poate fi limitat sau chiar redus substanţial, dacă există voinţă.

XS
SM
MD
LG