Linkuri accesibilitate

Vlad Gribincea: „Modificările Ministerului Justiţiei ar putea afecta eficienţa luptei cu crima organizată şi corupţia”


Interviu cu preşedintele Centrului de Resurse Juridice.

Ce se face sau ar trebui să se facă bine ca noua lege a Procuraturii, adoptată la începutul acestui an, să fie cu adevărat operantă de la data intrării ei în vigoare, 1 august? Cum stau lucrurile cu elaborarea actelor normative conexe, care să asigure punerea în aplicare a noii legi şi care să concretizeze reformarea procuraturii? Ce orizonturi deschide avizarea pozitivă de către Curtea Constituţională a modificărilor constituţionale privind instituţia procuraturii şi sistemul judecătoresc? Răspunsuri la aceste şi alte întrebări în convorbirea cu Vladislav Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice.

Europa Liberă: Noua lege a Procuraturii, adoptată la începutul acestui an, va intra în vigoare la 1 august. Acum toată lumea relevantă, să spunem aşa, pentru reformarea Procuraturii este preocupată de elaborarea actelor normative conexe, adică a unor acte care să facă această lege cu adevărat operantă. Întâi de toate, doar pentru a preciza o dată în plus, noua lege adoptată răspunde la toate aşteptările societăţii civile? Adică asigură o reformă autentică, din perspectiva înţelegerii dumneavoastră?

Vlad Gribincea: „Nicio lege nu este perfectă, dar legea adoptată este mult-mult mai bună decât ceea ce a fost anterior şi răspunde, în mare parte, multor provocări. Dar, după cum s-a spus, de mai multe ori, legea doar creează premise pentru schimbare şi nu schimbarea însăşi, schimbarea vine de la oamenii din sistem.”

Europa Liberă: Legislaţia conexă, care ar trebui să fie adoptată, bănuiesc, până la 1 august, până la intrarea în vigoare a acestei legi, ce presupune de fapt, ca să concretizăm pentru toată lumea?

Vlad Gribincea

Vlad Gribincea

Vlad Gribincea: „Nu doar Legea Procuraturii stabilea cadrul legal pentru activitatea Procuraturii. Există prevederi diferite în diferite legi, cum ar fi, spre exemplu, Codul Familiei în care este prevăzut dreptul procurorului de a interveni în anumite circumstanţe, sau Codul Muncii, care impune anumite drepturi procurorului, sau legea cu privire la statutul ofiţerului de urmărire penală, care stabileşte cine şi cum se comportă în cadrul urmăririlor penale etc., etc. Acest cadru legal trebuie să fie racordat la noua lege a Procuraturii. Aceasta şi am făcut timp de un an de zile, grupul de lucru de la Ministerul Justiţiei, pe care am avut onoarea şi plăcerea să-l conduc, a elaborat modificări la acest cadru conex, care a fost expediat recent guvernului pentru aprobare, pentru a fi expediat ulterior Parlamentului pentru adoptare.”

Europa Liberă: Vorbind despre asigurarea acestor acte, acum de fapt în terenul cui este mingea? Altfel spus, de cine sau de ce depinde ca noua lege să aibă efectul cuvenit după 1 august?

Vlad Gribincea: „Trebuie să menţionez, de la bun început, că pentru prima dată Ministerul Justiţiei a intervenit pe proiectele de legi elaborate de grupul de lucru condus de mine, până acum aşa ceva nu s-a mai întâmplat. Dar acum, până a expedia proiectul la guvern, au fost introduse anumite modificări care, la prima vedere, par minore, dar de facto ar putea să afecteze într-o măsură considerabilă eficienţa luptei cu crima organizată şi corupţia.”

Europa Liberă: Da, într-adevăr diavolul se ascunde în detalii. În ce măsură, pornind de la faptul că, cum precizaţi şi dumneavoastră, acum aceste modificări în proiect deja ar fi plecat la guvern, într-o altă versiune decât cea convenită în colaborare, adică elaborată de grupul pe care îl conduceţi, în ce măsură aceste acte normative, aceste modificări conexe pot denatura sau distorsiona, să spunem aşa, litera şi spiritul noii legi a Procuraturii?

Vlad Gribincea: „Nu cred că spiritul noii legi a Procuraturii ar putea fi afectat substanţial, dar, după cum aţi spus şi dumneavoastră, diavolul este în detalii. Şi atunci când în detalii sunt puse anumite virgule, mai ales pentru un jurist aceasta înseamnă destul de mult. Şi voiam să merg de fapt la esenţa acestor modificări introduse de Ministerul Justiţiei, fără a fi discutate măcar cu grupul de lucru, minuţios. Am spus că vom avea nişte entităţi în cadrul Procuraturii, care se vor ocupa cu nişte chestiuni foarte specifice şi complexe, cum ar fi combaterea corupţiei mari şi combaterea crimei organizate, fenomene destul de periculoase. Acum prin aceste modificări introduse de Ministerul Justiţiei, se lărgeşte competenţa acestor procuraturi, dându-se în competenţa acestora şi nişte chestiuni de natură simplistă, care pot fi examinate şi de alte procuraturi, însă care implică valori financiare considerabile. Mă tem că, completarea competenţei cu aceste infracţiuni ar distrage de fapt procuraturile de la sarcinile lor de bază. Fiindcă e o chestiune să investighezi un caz de terorism foarte complicat şi e şi altceva e să investighezi şi în paralel să ai pe masă un dosar de sustragere a trei sau patru milioane de lei. Sustragerea e o componentă relativ simplă şi, din punct de vedere al investigării, nu contează că au fost sustrase două milioane sau opt mii de lei. Dar am văzut că Ministerul Justiţiei a propus ca oricare sustragere peste un milion de lei să fie dată în competenţa Procuraturii pentru combaterea crimei organizate. Pentru noi aceasta e greu de explicat.”

Europa Liberă: Dar de ce s-ar face totuşi aceste modificări peste capul, să spunem aşa, grupului de lucru?

Vlad Gribincea: „Noi nu am înţeles din ce motive au fost introduse aceste modificări, mai ales că am avut reprezentanţi ai Procuraturii în grupul de lucru şi niciodată astfel de propuneri nu au sunat, astfel de chestiuni nu au fost discutate. Probabil, există anumite explicaţii dictate de interese instituţionale. Dar eu sunt sigur că asupra acestor chestiuni se va mai reveni în Parlament sau în guvern.”

Europa Liberă: Am să citez acum un înalt reprezentant al Procuraturii, procuror adjunct, care spunea recent că: „Degeaba facem instituţii noi şi reforme, dacă nu facem schimbări şi la nivel de personal”. Şi într-adevăr cum aduci, menţii oameni de calitate, integri în Procuratură, dacă selecţia pare, cel puţin, a fi făcută pe interes politic? Legea are anumite prevederi vizând acest lucru?

Vlad Gribincea: „Selecţia şi cariera procurorilor nu sunt reglementate de codul normativ conex, ci de Legea cu privire la Procuratură adoptată deja. Cadrul elaborat în acest sens este destul de bun. Acum mingea de fapt este aruncată în terenul procurorilor şi procurorii trebuie să-şi aleagă colegii săi viitori. De aceea, cred că procurorii ar trebui să pună în viaţă un mecanism tehnic foarte simplu, dar în acelaşi timp sofisticat de selecţie a celor mai buni procurori. Salariile procurorilor vor fi destul de bune, în comparaţie cu ceea ce avem pe piaţă. Şi deja depinde cum ei vor reuşi să atragă cei mai buni specialişti în Procuratură, astfel încât în câţiva ani să se vadă rezultate. Dar vreau să menţionez aici, de la bun început, că, deşi am dori o schimbare chiar mâine, schimbările la nivel de personal nu se întâmplă peste noapte. Chiar şi în România în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, mecanismul a început să dea roade peste vreo cinci-şase ani de la transpunerea în viaţă.”

Europa Liberă: Dacă vor exista dificultăţi sau tărăgănări, la adoptarea acestor acte conexe, ce se va întâmpla?

Vlad Gribincea: „Legea trebuie să intre în vigoare la 1 august, Legea cu privire la Procuratură adoptată deja în februarie. Dacă celălalt cadru normativ nu va fi elaborat, impactul legii va fi limitat. Avem o înţelegere cu conducerea Procuraturii, cu conducerea Parlamentului că toată legislaţia necesară pentru transpunerea în viaţă a Legii cu privire la Procuratură integral, cu excepţia modificării Constituţiei, trebuie să fie adoptată până la 15 iunie, ca să permitem o lună şi jumătate procurorilor să se adapteze la noile prevederi.”

Europa Liberă: Schimbând acum un pic oarecum accentele sau tema, Curtea Constituţională a avizat pozitiv modificările constituţionale propuse de guvern privind sistemul judecătoresc şi instituţia Procuraturii. În general, din punctul dumneavoastră de vedere, ce trebuie să se înţeleagă, eventual, la nivel popular, ce trebuie să se înţeleagă că presupun aceste avize pozitive ale Curţii?

Vlad Gribincea: „E o procedură obişnuită. Ieri Curtea Constituţională a spus că prevederile din Constituţie, care reglementează activitatea Procuraturii, pot fi modificate. Avem în Constituţie nişte prevederi care nu pot fi modificate aşa de simplu. Aceasta înseamnă că proiectul de lege de modificare a Constituţiei, elaborat de grupul de lucru condus de mine, a elaborat un proiect compatibil cu prevederile privind modificarea Constituţiei. Acum acest proiect va pleca în Parlament, încă şase luni de zile va trebui să aştepte, aşa e procedura constituţională, iar după aceasta încă şase luni Parlamentul ar trebui să se expună pe marginea acestui proiect. Dacă nu adoptă proiectul încă şase luni, adică per total un an de zile de la aviz, atunci avizul se consideră nevalabil.”

Europa Liberă: Deci, aceasta nu înseamnă că deputaţii vor fi obligaţi peste şase luni să voteze modificările?

Vlad Gribincea: „Nimeni nu poate obliga deputaţii să-şi exprime, într-un fel sau altul, votul, dar vă aduc aminte că însăşi Legea Procuraturii a fost votată cu aproape majoritate constituţională – 65 de voturi şi încă câţiva deputaţi erau lipsă din actuala majoritate. Ceea ce mă face să gândesc că în principiu ar fi ilogic pentru deputaţii care au votat legea cu privire la Procuratură, care sunt suficienţi pentru a vota modificarea Constituţiei, să nu voteze modificarea Constituţiei în partea ce se referă la Procuratură.”

Europa Liberă: Aşadar, Curtea Constituţională a avizat pozitiv acel proiect pentru modificarea Constituţiei, astfel încât procurorul general să fie numit de şeful statului la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Înseamnă aceasta că următorul procuror general va fi numit anume în aşa mod?

Vlad Gribincea: „Nu, nu este obligatoriu, în sensul că, am spus, modificările viitoare ar putea să aibă loc la sfârşitul acestui an, primăvara anului viitor. Însă trebuie să alegem un procuror general acum, chiar posibil şi până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la Procuratură şi atunci se aplică prevederile actuale – numirea de către Parlament pentru un mandat de cinci ani.”

Europa Liberă: Precizând acum, iarăşi, unele dintre prevederile, modificările constituţionale, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie ar urma să fie numiţi de către preşedintele Republicii Moldova, spre deosebire de situaţia actuală, în care aceştia sunt numiţi de către Parlament, autorul – guvernul – susţine că aceasta va reduce influenţa factorilor politici în această privinţă. Dumneavoastră împărtăşiţi acest punct de vedere?

Vlad Gribincea: „Da, sunt de acord. Chiar atunci când a fost elaborată Constituţia, la scurt timp după aceasta, Comisia de la Veneţia, Consiliul Europei, în general, au recomandat statului două lucruri. Prima este ca să se asigure o independenţă mai mare a judecătorilor, adică să nu fie numit iniţial judecătorul pe o perioadă şi ulterior să fie reconfirmat în funcţie. Dacă judecătorul nu-şi face treaba, nu trebuie să aştepţi cinci ani de zile pentru a-l da afară, el poate fi dat afară imediat ce se constată acest lucru. Şi a doua chestie este o recomandare recentă a Comisiei de la Veneţia de a exclude la maxim influenţa politică asupra procedurilor de numiri. Închipuiţi-vă, atunci când un judecător al Curţii Supreme de Justiţie primul lucru pe care trebuie să-l facă, înainte de a deveni judecător, este să plece în Parlament să convingă politicienii că el este persoana potrivită pentru a fi judecător la Curtea Supremă. Aceasta de fapt înseamnă că judecătorul trebuie să își negocieze poziţia la Curtea Supremă de Justiţie în funcţie de realitatea politică, ceea ce ab initio pune mari semne de întrebare în privinţa independenţei lui. De aceea, Comisia de la Veneţia într-un aviz dat în 2015 recomandă excluderea deputaţilor din procesul de numire a judecătorilor în general. Fiindcă e o situaţie când preşedintele, printr-o decizie motivată, refuză numirea unui candidat la funcţia de judecător şi e cu totul altceva când deputaţii prin votul lor, care este exprimat doar prin preferinţe politice, fac acelaşi lucru.”

XS
SM
MD
LG