Sandra Kalniete este vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European din PE și autoarea unui raport asupra noii strategii a UE în relațiile sale externe. Potrivit documentului, statele membre ar urma să aloce 2% din buget pentru apărare urmând ca, în paralel, UE să își consolideze capacitățile de apărare. Vecinătatea nu va mai fi divizată în est și sud, iar sub umbrela politicilor de dezvoltare și umanitare vor fi incluși și „vecinii vecinilor” UE. „Înainte de toate, trebuie să ne apărăm cetățenii, modelul de societate, valorile și să fim capabili să le oferim cetățenilor europeni siguranță”, spune europarlamentara letonă într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere.
Europa Liberă: Doamnă Kalniete, raportul Dumneavoastră despre strategia UE de politică externă are formulări fără echivoc. Spuneți acolo: „Era cooperării s-a încheiat. Imaginea roz care a fost proiectată în anul 2003 pentru strategia de politică externă, nu a devenit niciodată realitate. Nu prea e loc așadar pentru formulări diplomatice în raportul Dvs.. Viziunea Dvs. este transformarea UE dintr-un jucător între alții pe scena internațională în cel mai important jucător.
Sandra Kalniete: „Da, aceasta este ambiția noastră. Însă cel mai important lucru din acest raport este viziunea următoare: UE este un jucător global care se concentrează pe problemele regionale. Dacă dorim să devenim „the player” (cel mai important jucător) trebuie să arătăm că suntem în stare să stabilizăm vecinătatea și să ne ocupăm și de vecinii vecinilor noștri. Presiunile care ne vin, vin dinspre vecinii vecinilor noștri. Trebuie să ne gândim la dezvoltarea acestor țări și la cum le putem ajuta economic pentru ca cetățenii lor să rămână acolo, să nu mai migreze, să aibă locuri de muncă și o viață îndestulată la ei acasă. Înainte de toate, noi trebuie să ne apărăm cetățenii, modelul de societate, valorile și să fim capabili să le oferim cetățenilor europeni siguranță.”
Europa Liberă: Mai spuneți în documentul elaborat de Dvs. că Europa nu mai este înconjurată de țări prietenoase, ci de zone de conflict turbulente, și că trebuie să facă față unei competiții extrem de dure. Când vorbiți despre zone de conflict vă referiți, probabil, la Ucraina, dar și Moldova cu Transnistria, Armenia și Azerbaidjan cu Nagorno Karabah etc. la Vecinătatea estică.
Sandra Kalniete: „Nu mai facem diferențiere între sud și est. Ne vom referi de acum înainte la „vecini și vecinii vecinilor”, căci sudul și estul sunt la fel de importante pentru UE. Când am început să reflectăm asupra raportului am abandonat abordarea geografică. Nu mai vorbim despre țări anume. UE rămâne o putere „soft” și va continua să acționeze în baza acordurilor internaționale. Însă pentru a avea credibilitate și forță competitivă la nivel global, unde competiția este foarte dură, este nevoie să ne întărim capacitățile și să devenim mai rezistenți la presiunile externe. Presiunile se exercită nu doar asupra vecinilor, depășesc granițele acestora. De aceea putem avea o politică de dezvoltare mai performantă și mai riguroasă pentru Africa. Politicile de dezvoltare vor urmări câteva obiective. In primul rând aspectul umanitar, pentru ajutarea popoarelor din aceste țări să aibă la dispoziţie cele necesare. Apoi, este nevoie să ajutăm guvernele să poată guverna in funcție de nevoile populației. Aceasta înseamnă să implementeze politici de dezvoltare care să creeze locuri de muncă. Altfel, doar cu ajutoare umanitare, aceste țări nu vor ieși din sărăcie, iar cetăţenii vor continua să plece.”
Europa Liberă: Folosiți, referindu-vă la rolul pe care va trebui să îl joace UE pe scena internațională, o expresie nouă: „the rule maker”. Spuneți că UE trebuie să devină „the rule maker” (cel care impune regulile, dacă vreți) pe plan internațional. Puteți să ne explicați?
Sandra Kalniete: „Sunt o susținătoare a alocării cât mai multor resurse Serviciului de Acțiune Externă și politicilor de apărare. Este dificil, căci aceasta nu este o temă care le place prea mult europenilor, care vor să știe cu precizie unde lie se duc banii. Or banii din apărare nu se văd prea ușor. A trebuit să le explic colegilor mei faptul că pentru fiecare euro pe care nu îl plătim pentru Serviciul de Acțiune Externă, trebuie să plătim pe alte părți de trei sau patru ori mai mult. Avem aici o balanță negativă. Ca atare, este mai bine să creștem bugetul pentru Serviciul de Acțiune Externă și pentru apărare și să prevenim astfel situații cărora ne e greu să le facem față. Trebuie să creștem cheltuielile pentru apărare. Actualmente UE cheltuie cam 40% din cât alocă Statele Unite pentru apărare. Eficiența, de asemenea, este extrem de mică. Putem atinge maximul 10% eficiență. Ca atare, trebuie să punem cu toții banii la comun și să avem sisteme compatibile de apărare și aceleași standarde pentru a putea colabora lesne. Sunt bucuroasă că statele membre s-au angajat să aloce 2% din buget pentru apărare, așa cum alocă statele membre NATO. Aceasta înseamnă că în anul 2024 UE va avea la dispoziţia suficiente mijloace de apărare.”
Europa Liberă: Ați menționat nu o dată SUA ca partener extrem de important al UE pe diverse planuri, mai ales în domeniul securităţii, lupta împotriva terorismului, dar si pentru așa numitul Plan Marshall pentru Ucraina. Dar dl Obama spunea în martie ca Ucraina nu este chiar în centrul intereselor Statelor Unite, chiar dacă este în centrul intereselor Rusiei. Rămâne UE singură în Ucraina?
Sandra Kalniete: „Cu siguranță nu! Chiar dacă președintele Obama a făcut o astfel de remarcă, eu trebuie să mă uit la evidențe: Statele Unite ne sunt alături în Ucraina. Statele Unite sunt cel mai important partener al UE, iar parteneriatul Translatlantic este de neînlocuit. Suntem conștienți că SUA își îndreaptă atenția către Asia. Trebuie să plătim mai mult pentru apărare, asta este clar. Nu ne mai putem baza mereu, așa cum am făcut după Cel de-al doilea Război Mondial, pe „fratele cel mare”, SUA.”
