Linkuri accesibilitate

Dana Manolescu Ivanisi: „De ce atîta ură? E loc sub soare pentru absolut toată lumea!”


Alina Cojocaru și Johan Kobborg (Credit photo: ROH)

Alina Cojocaru și Johan Kobborg (Credit photo: ROH)

Un interviu cu o profesoară de balet clasic, fostă balerină a Operei din București, pe marginea scandalului creat de noua direcție a ONB în jurul coreografului danez Johan Kobborg.

Luni, scandalul creat în urmă cu o săptămînă de demonstrația xenofobă de la Opera Națională din București, împotriva coreografului danez Johann Kobborg și a echipei sale, a ajuns în revista de cultură online cea mai citită în lume, ArtsJournal. Un scandal ce aduce prejudicii majore imaginii României în lume și despre implicațiile căruia ne-a vorbit în exclusivitate profesoara de balet clasic, stabilită în Germania, fostă balerină la Opera din București pînă în 1981, Dana Manolescu Ivanisi.

Împreună cu elevii Școlii de balet pe care o conduce în Germania

Împreună cu elevii Școlii de balet pe care o conduce în Germania

Profesoara Dana Manolescu Ivanisi, fostă balerină a Operei Naționale bucureștene, conduce în prezent Școala de balet Ivanisi într-un oraș din landul Hessen, nu departe de Frankfurt. După plecarea din România a lucrat mai mulți ani în diverse școli private de coreografie din Germania, Italia și din Statele Unite, la Florida, la Center for Arts. Revenită în Germania, a activat o vreme la Teatrul din Giessen, ca asistentă a coreografului și directorului baletului, înainte de a prelua conducerea unei școli proprii, care se bucură de mult succes. Am început discuția noastră prin a o întreba dacă funcția de director artistic al Baletului, ce i-a fost constestată de noua conducere a Operei Naționale bucureștene lui Johan Kobborg este o noutate în istoria baletului românesc:

Dana Manolescu Ivanisi: „Nu, nu este o descoperire, Oleg Danovski a fost directorul baletului, Amato Checiulescu a fost directorul baletului, Doina Andronache a fost directorul baletului. După ce am plecat din țară am aflat că Mihai Babușca a fost directorul baletului, Ileana Iliescu a fost o perioadă directorul baletului... Deci titlul a existat, nu este un titlu fictiv. și am fost șocată foarte tare cînd am citit toate comentariile în care [Johan] Kobborg este acuzat că și-a atribuit un titlu care nu există.”

Europa Liberă: Se vorbește foarte mult, pînă la a se exprima un fel de nostalgie greu de înțeles față de situația balerinilor, a dansatorilor, sub regim comunist, cînd totul ar fi fost perfect [reglementat], toată lumea ar fi fost prim solist, soliștii români ar fi fost cunoscuți peste tot în toată lumea... Ce părere aveți?

Dana Manolescu Ivanisi: „O situație ideală în teatru nu a fost niciodată și cred că perfecțiune în [relațiile] între oameni de teatru, o atmosferă de lucru în care nu există și puțină invidie și puține intrigi, cred că nu există nicăieri. Dar trebuie să păstrăm un anumit nivel. În primul rînd aceste concurențe sînt normale în artă. Am citit un comentariu că nu există balerin mai bun decît celălalt. Bineînțeles că există! Există și cîntăreți mai buni unul decît altul și un violonist mai bun unul decît altul... La fel și în balet.

În anii 1970 în „Frumoasa din pădurea adormită”...

În anii 1970 în „Frumoasa din pădurea adormită”...

În timpul cît am stat eu în teatru, în primul rînd nu eram plătiți bine. Aveam salarii mici, viața era grea. După ce am plecat - am plecat la sfîrșitul anului 1981 - am aflat că de multe ori balerinii nici măcar nu-și primeau salariul. Erau rivalități întotdeauna, ca să capeți un rol trebuia să te placă un coreograf, trebuia să fii și membru de partid și trebuia să te ai bine și cu Securitatea. Îmi pare rău dacă unii colegi or să sară în sus cînd or să audă ce spun, dar, din păcate, asta era situația!

Erau trei coreografi, fiecare cu preferații lui. Așa că nu înțeleg de ce acum Johan Kobborg este așa de atacat că și-a adus oamenii lui. În toate companiile din lume se întîmplă același lucru. Străini sînt peste tot în companiile [de balet].

Am lucrat într-un teatru în Germania ca trainer al companiei și asistent al maestrului de balet, o campanie de 20 de oameni. Aveam numai doi germani. Restul erau [din] Australia, Argentina, America, Letonia... Și se vorbea engleza, inclusiv cu cei doi germani, pentru că coreograful era american. Așa că nu văd de ce este o problemă așa de extraordinară. Oamenii pot să învețe românește, dar nu poți să le impui unora care au venit din Japonia, de exemplu, să învețe în trei zile românește, și să vorbească românește. Engleza este o limbă internațională în toate teatrele din lume.

Am asistat la niște repetiții la Viena, cu Manuel Legris, [directorul Baletului Operei de Stat din Viena], care nu vorbește limba germană, și se înțelegea cu ei ori în franceză, ori în engleză. Și acolo sînt și mulți români și moldoveni, este o companie extraordinară. Manuel Legris nu are cetățenia austriacă. Are, în continuare, cetățenia franceză.

Johan Kobborg și Alina Cojocaru (Credit photo: ROH)

Johan Kobborg și Alina Cojocaru (Credit photo: ROH)

Îmi pare extrem de rău pentru acest om capabil, Johan Kobborg, care este o somitate în lumea baletului, indiferent de ce se colportează pe numele lui. L-am văzut dansînd, îi știu cariera de cînd era copil de 20-21 de ani. Mi-a spus cineva: „Alina [Cojocaru] dansează numai pentru ea”. Fiecare dansator dansează pentru el. Dar peste tot unde a apărut s-a spus „românca” Alina Cojocaru! Johan Kobborg a lăudat peste tot oamenii de la București!

Meseria noastră este o meserie subiectivă. Vine un coreograf și te ridică în slava cerului, vine altul și îți spune „nu-mi place de tine, nu te iau”. Este normal și asta se întîmplă peste tot. Deci nu-l putem acuza pe Kobborg de așa ceva. A adus oameni tineri, cărora le-a dat posibilitatea să danseze, fără să aștepte ani de zile, pentru că [cineva] trebuia să facă „norme” la spectacol, pentru că erau alții înaintea ta. Și ar fi păcat să se piardă... Avem oameni, români, acolo care sînt excelenți, cărora li s-a oferit o șansă unică și ar fi păcat [ca ea] să se piardă!

La Gala în onoarea Maiei Plisețkaia la Moscova în noiembrie 2005

Personal, am o stimă deosebită pentru Kobborg. Pe Alina o ador... Avem posibilitatea să facem acolo un lucru nou, de calitate. Viața merge înainte, nu mai poți să ții situația din Operă cum a fost acum 35 de ani! Nu se mai poate!”

Marina Minoiu

Marina Minoiu

Europa Liberă: Vorbind despre „acum 35 de ani” am văzut o balerină excepțională în Manon, [Marina] Minoiu, [lansată pe scenă la] o vîrstă extrem de fragedă, în fond, așa cum a fost lansată și Alina Cojocaru pe scena britanică. Care este experiența Dvoastră? La ce vîrstă se putea accede la un rol important pe scena românească?

Cu una din elevele sale...

Cu una din elevele sale...

Dana Manolescu Ivanisi: „Primul important pe care l-am făcut aveam, cred că, 26 de ani și l-am obținut fiindcă una din colegele mele mai în vîrstă s-a îmbolnăvit, și maestrul [Oleg] Danovski mi-a dat dreptul, mi-a dat voie - eram pusă pe distribuția a treia; cu două repetiții am reușit să dansez Prietenele din Copelia. Aveam 26, dacă nu chiar 27 de ani. Foarte repede nu ți se dădea ocazia să dansezi.

Nu-mi aduc aminte de cineva care la 19, 20 sau 21 de ani să i se fi dat ocazia să facă un rol solistic. Sînt copii care au șansa să danseze... Cu cît primești mai mult să dansezi, cu atîta te dezvolți, mai repede. Așa că nu văd ce este rău acolo. Am văzut cîteva fragmente dansate de ea [Marina Minoiu] și mi se pare minunat ce face copila asta. Și îi doresc din tot sufletul să aibă parte de o carieră așa cum o merită!”

Europa Liberă: Este indiscutabil că xenofobia demonstrată la manifestația din fața Operei, săptămîna trecută, trebuie condamnată. Ce opinie aveți despre acest eveniment, care este negat, practic, astăzi, de o mulțime de artiști din România?

Dana Manolescu Ivanisi: „Mi se pare oribil. Am văzut cîteva filmări ale momentului respectiv și, pur și simplu, mi-au dat lacrimile. Nu se poate așa ceva. La nivelul artistic la care este Opera din București așa ceva este absolut inimaginabil; și totuși s-a întîmplat. Pentru ce? De ce este atîta ură? Sîntem toți oameni, e loc sub soare pentru absolut toată lumea.

Statul ar trebui să ridice nivelul salariilor la absolut toți artiștii, la dansatori, mai ales la cei din Operă. Situația nu este nouă pentru mine. Și noi cînd am intrat, am intrat doi pe un loc și aveam 350 de lei, în 1967 cînd am intrat în Operă. Un an și jumătate cred că am stat așa pe poziție. Și nu am murit, am existat. Este normal să avem o tendință spre mai bine, spre mai frumos. Și cînd ai reușit să ai asemenea rezultate, cu o companie nou creată, să negi aceste lucruri și să spui că [Johan Kobborg] a adus „balete prăfuite”...

Afișul spectacolului cu Manon la ONB

Afișul spectacolului cu Manon la ONB

Dacă Manon, creată acum 40 de ani este prăfuit, ce vorbim de Lacul lebedelor, de Frumoasa din pădurea adormită, de Giselle, care sînt de acum 150 și ceva de ani? Pe alea nu le face nimeni „prăfuite”! Manon este un clasic mai modern și este un balet superb! Adică [dansatoarea étoile] Aurélie Dupont își ia adieu à la scène cu acest balet [la Opéra national de Paris, în mai 2015] și noi spunem că este „prăfuit” și [că] am depășit „nivelul” baletului Manon?...”

Europa Liberă: În momentul de față se încearcă, totuși, am înțeles de la Alina Cojocaru, o mediere...

Dana Manolescu Ivanisi: „Mă gîndesc că dacă Johan [Kobborg] acceptă să rămînă acolo, acceptă, într-adevăr, să lucreze într-o atmosferă foarte grea. Jos pălăria în fața lui dacă, într-adevăr, acceptă să rămînă! Înseamnă că, într-adevăr, iubește acești oameni pe care i-a lăudat în toți anii de cînd este acolo și ar fi un lucru absolut formidabil. Baletul ar merge mai departe! M-aș bucura teribil; și pentru el și pentru Alina...”

-----------------------------------------------------------------------------------------------------

(N.red.) Între timp, ministrul culturii, Vlad Alexandrescu, a făcut cunoscut pe pagina sa de Facebook că în urma medierii la Ministerul Culturii s-ar fi ajuns la o soluție „agreată de toate părțile” și că ea va fi anunțată după o întîlnire cu toți angajații presei programată pentru miercuri la ora 15:00. Johan Kobborg, reluat de agenția news.ro, a publicat, marţi seară, pe contul personal de Facebook un mesaj prin care anunţă încetarea disputelor de la Opera Naţională Bucureşti şi revenirea lui în instituţie, precizând că se va concentra pe reconstrucţie şi pe repararea „răului deja făcut”.

XS
SM
MD
LG