Linkuri accesibilitate

De ce puterea „proeuropeană” se războiește cu șeful Delegației UE? (Petru Bogatu/Ziarul Național)


Profiturile marilor distribuitori de medicamente cresc constant în vînzările de medicamente din Ucraina (anticorupție.md).

Petru Bogatu explică astăzi în „Ziarul Naţional” de ce crede că puterea „proeuropeană” se războiește cu șeful Delegației UE, Pirkka Tapiola. După părerea lui, o campanie denigratoare pe cât de halucinantă, pe atât de penibilă ni se derulează prin fața ochilor: o puzderie de jurnaliști și bloggeri, afiliați actualei guvernări și secundați de unii politicieni, și-au dat drumul la gură, făcându-l cu ou și cu oțet pe șeful Delegației UE la Chișinău. „Cum s-a ajuns în această mlaștină a absurdului? De ce puterea „proeuropeană” se războiește cu șeful Delegației UE? De ce scuipă în fântâna din care bea?”, se întreabă editorialistul şi răspunde: „pentru că puțul european, din care s-au adăpat până acum în voie stăpânii clipei din acest „sat strategic” numit Republica Moldova, a cam secat. Tapiola n-a vrut ca politicienii moldoveni să abuzeze de el la nesfârșit și le-a închis robinetul.” Bogatu le dă dreptate şi comentatorilor care au remarcat că diplomatul și-a atras mânia guvernanților pentru că s-a opus desemnării lui Vlad Plahotniuc în funcția de prim-ministru, dar crede că nu se poate reduce totul însă la acest gest. În realitate, scrie autorul, Tapiola nu este văzut cu ochi buni de ultimele „alianțe proeuropene” de mai multă vreme, cam de pe la începuturile lui 2015, când nu și-a ascuns nedumeririle și suspiciunile legate de crearea unui Guvern minoritar.

Într-un alt articol din „Ziarul Naţional” se arată că în Republica Moldova, în funcții de judecători, procurori sau funcționari publici ajung persoane compromise, convenabile unor grupuri de interese sau apropiate lumii interlope. Statistica SIS care este citată în articol indică că fiecare al zecelea candidat pentru numirea într-o funcție publică sau promovarea într-o funcție mai înaltă are probleme grave de integritate. Un exemplu care se invocă în articol este cel al lui Serghei Gubenco, președinte al Curții de Apel Comrat, numit în această funcţie prin decretul lui Nicole Timofti din 17 martie curent. Raportul SIS întocmit în privința acestuia şi dobândit de jurnalişti arată că Gubenco ar fi fost acuzat de implicare în așa-zisa spălătorie rusească prin emiterea unei ordonanțe în valoare de 200 de milioane de dolari, dar și de faptul că în acea perioadă a fost surprins la întâlniri cu Aliona Stașevskaia, o persoană apropiată businessmanului Veaceslav Platon, despre care se spune că de asemenea ar fi implicat în spălătorie. Ofițerii SIS au mai stabilit că Gubenco și-ar fi procurat în 2014 o locuință de lux, în valoare de jumătate de milion de dolari, situată în orașul Odesa, Ucraina, și înregistrată pe numele unei persoane apropiate. De asemenea, potrivit documentului, judecătorul s-ar afla în legătură cu reprezentanții lumii interlope din UTA Găgăuzia. Aceste detalii din raport au fost ignorate de CSM care a insistat să îl promoveze pe Gubenco, afirmă autorii, care mai spun că magistratul pe care l-au contactat să comenteze informațiile SIS ar fi refuzat să discute cu ei.

O investigaţie de pe portalul anticoruptie.md constată că medicamentele din Ucraina ajung să coste de trei ori mai mult în timp ce parcurg calea de la întreprinderile unde sunt produse până la farmaciile din Republica Moldova. Profiturile marilor distribuitori de medicamente cresc constant datorită unei scheme bine puse la punct: cei care importă medicamente se ocupă și de vânzarea lor prin niște firme nou-create, astfel încât pot controla în întregime prețurile fără să le pese de consumatori, se mai arată în ancheta reportericească. Investigația arată de asemenea că lipsa de control din partea autorităților ar putea aduce pe piață medicamente ucrainene chiar şi produse din zone necontrolate de autoritățile oficiale de la Kiev de firme învinuite că ar finanța terorismul.

Anticorupţie.md scrie şi despre o problemă a orașului Taraclia: rămâne fără iazul care îl protejează de inundații. Lacul a ajuns pe mâini străine și este scos la vânzare, în timp ce Primăria orașului încearcă să-și recupereze bunul pierdut, se spune în investigaţia jurnaştilor anticorupţie. Potrivit lor, statul a investit 3.5 milioane de lei - bani publici - pentru a repara o parte din baraj, chiar dacă în anul 2011, Judecătoria Economică a decis că lacul aparține cooperativei „Rodina Nova”. Procurorii se chinuie de cinci ani să descopere cum a ajuns iazul pe mâini străine, însă așa și nu au reușit. Reporterii de la anticorupţie.md au deconspirat întreaga schemă, după ce s-au dat drept cumpărători și au filmat totul cu o cameră ascunsă.

„Ziarul de Gardă” scrie despre relaţiile noului şef de la Moldtelecom. Potrivit publicaţiei, Dan Mitriuc, noul direc­tor de 28 de ani al Mol­d­te­le­com, a lucrat până acum la Vic­to­ri­a­bank, Căile Ferate ale Mol­do­vei, Mol­do­va­gaz şi la două com­pa­nii care ges­tio­nează afa­ce­rile media ale prim-vicepreşedintelui PD, Vlad Pla­ho­t­niuc. Mitriuc este fiul inter­pre­tei Ste­luţa Mitriuc, tot ea spe­cia­list principal în cadrul Dire­cţiei Cul­tură a Pri­mă­riei Chi­şi­nău, şi gine­rele Tama­rei Andru­şca, mem­bră a Curţii de Con­turi, care, coin­ci­denţă, este fostă anga­jată în cadrul mai mul­tor com­pa­nii ges­tio­nate de ace­laşi Pla­ho­t­niuc. Interesul Ziarului de Gardă” pentru această persoană se datorează situaţiei în care Mitriuc a fost desem­nat câş­ti­ga­to­rul con­cur­su­lui public pen­tru numi­rea în fun­cţia de şef al Mol­d­te­le­com, la care s-a anu­nţat că au par­ti­ci­pat 11 can­di­daţi, numele cărora însă nu a fost făcut nici­o­dată public de către Con­si­liul de Admi­nis­tra­ţie al soci­e­tă­ţii, con­dus de vice­mi­nis­trul Eco­no­miei, Vale­riu Tri­boi. Insti­tu­ţia a reve­nit, după par­ta­ja­rea minis­te­re­lor din cadrul Ali­anţei de guver­nare, la fel PD-ului con­dus de Pla­ho­t­niuc, precizează publicaţia.

XS
SM
MD
LG