Linkuri accesibilitate

CEC a contestat la Curtea Supremă de Justiţie hotărârea Curţii de Apel Chişinău care o obliga să desfăşoare referendumul iniţiat de Platforma DA


Cu ce argumente?

Platforma DA dorețte consultarea populară în legătură cu trei subiecte» alegerea preşedintelui prin vot popular, mişcorarea numărului de deputaţi şi lipsirea lor de imunitate parlamentară. Secretarul CEC, Andrei Volentir, spune că nici nu a avut nevoie să aştepte motivaţia instanţei ca să-şi dea seama că aceasta a comis o ingerinţă în activitatea autorităţii electorale ce îi subminează autonomia.

De fapt, CEC a contestat în instanţa ierarhic superioară dreptul Curţii de Apel Chişinău de a-i impune autorităţii electorale o linie anume de comportament, explică secretarul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir. Justiţia poate doar să invalideze un act administrativ al unei instituţii autonome cum e Comisia Electorală, nu şi să oblige această instituţie să dea o decizie pe care o crede justiţia potrivită, mai adaugă el:

„Pe fond, instanţa a încurcat iţele un pic. Ea s-a bazat pe articolul 25 al legii 793 din 2000 care stabileşte împuternicirile instanţe de contencios administrativ. Acolo sunt trei litere: a. respinge acţiunea ca fiind nefondată, ceea ce nu a fost cazul nostru b. admite acţiunea şi anulează în tot sau în parte actul administrativ. Şi tot la acest punct vine disjuncţia: sau obligă pârâtul să emită actul administrativ cerut de reclamant. Acest ultim alineat poate fi aplicat dacă organul administrativ s-a eschivat de la emiterea actului. Instanţa a aplicat necorespunzător acest articol. Pentru că CEC nu s-a eschivat, ci a dat o hotărâre negativă. Instanţa de fapt a obligat din oficiu comisia să emită actul cerut de reclamant, adică a dictat practic soluţia CEC. Or, comisia este un organ independent constituit de parlament pentru realizarea politicilor electorale, respectiv, nimeni în ţara aceasata nu este în drept să intervină în autonomia ei. Pentru asta am fost investiţi de către parlament: să adoptăm soluţii care considerăm că trebuie luate, în limitele legii. Instanţa a făcut o ingerinţă grosolană în activitatea comisiei, obligând-o să dea o soluţie anume.”

Comisia Electorală Centrală de la Chișinău respinsese, la sfârşit de martie, organizarea referendumului inițiat de Platforma DA pentru că grupul de inițiativă nu ar fi adunat cum trebuie sutele de mii de semnături pentru plebiscit. Reprezentanții grupului de inițiativă conduși de Andrei Năstase adunaseră chiar mai multe semnături decât plafonul prevăzut de constituţie, doar că nu au atins numărul necesar care ar fi trebuit să provină din una şi aceiaşi unitate administrativă. Plângerea în justiţie a acestui grup s-a bazat pe ideea că, fiind gândit pentru judeţe, acest număr nici nu ar fi putut să fie respectat şi ar fi fost de datoria puterii să-l fi modificat înainte de iniţierea plebiscitului. Andrei Năstase a pretins că CEC-ul ar fi executat indicaţiile guvernării dominate de politicianul democrat și magnatul de presă, Vlad Plahotniuc, atunci când a interzis organizarea referendumului, şi a anunţat că va organiza noi proteste. Ieri, după decizia Curţii de Apel Chişinău, Năstase numea „o excepţie fericită” verdictul justiţiei şi spunea că se va adresa la CEDO dacă acesta va fi dat peste cap de următoarea instanţă:

„Decizia judecătoarei Domnica Manole este una de excepţie în condiţiile unei justiţii capturate şi demonstrează că tot mai multă lume din justişţie începe să ia atitudine. CSJ are la îndemână două soluţii: fie să respingă această decizie, fie s-o admită. Dacă o respinge, ne deschide calea spre CEDO. Dar tare mă tem să nu meargă pe a treia variantă, să întoarcă la rejudecare.”

În cazul în care CEC-ul va fi totuşi obligat până la urmă să organizeze referendumul, Platforma DA ar urma să renunţe la cel puţin una din chestiunile în care îşi propusese iniţial să consulte părerea poporului, cea legată de alegerea directă a şefului statului, după ce Curtea Constituţională a decis revenirea la acest tip de scrutin valabil până la reforma constituţională din 2001. O altă chestiune de pe lista celor ce ar fi urmat să fie supus referendumului e abolirea imunităţii parlamentare, care la fel ar putea să se rezolve, de această dată prin procedura parlamentară, după ce puterea a a nunţat că aadunat semnăturile necesare sub un proiect de acest gen pe care ar avea de gând să-l promoveze.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG