Linkuri accesibilitate

„Dacă erau oameni care să aibă puterea să schimbe ceva, mergeam şi noi spre Europa...”


La Valea Trestieni

La Valea Trestieni

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă, Valentina Ursu și interlocutorii ei de la Valea-Trestieni, studentul Mihai Gafton și primărița Liuba Cojocaru.

Executivul de la Chișinău promite să organizeze mai multe acțiuni cu prilejul celor 25 de ani de independență ai țării. Premierul Pavel Filip, care a prezidat o ședință specială, a menționat că aniversarea a 25-a este, de o potrivă, și responsabilitatea guvernului de a consemna trecutul și prezentul țării, de a pune în valoare oamenii și realizările lor, dar și o oportunitate de consolidare și promovare a imaginii Moldovei peste hotare. Și pentru că imaginea poate fi credibilă, dacă reformele dau rezultate, căutăm răspuns la întrebarea: cine și cum poate să scoată societatea din actuala stare de derută și deznădejde?

La începutul anilor ʾ90, Republica Moldova s-a despărțit de totalitarism. A fost recunoscută la nivel internațional, a devenit membră a organizațiilor internaționale, și-a introdus propria valută, are propriile instituții statale, dar mai are și ceea de ce nu poate scăpa: sărăcie, corupție și revolta crescândă a cetățenilor.

85% din populație e de părere că lucrurile în țară merg într-o direcție greșită, iar 71% dintre cetățeni cred că situația economică a devenit mai proastă decât anul trecut. Vinovați de toate acestea se fac politicienii și cei care au comis jaful bancar.

Sunt rezultatele proaspătului sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor. Jumătate din respondenți afirmă că trăiesc mai rău decât înainte de 1991. La Valea-Trestieni, o localitate din raionul Nisporeni, oamenii cu care am stat de vorbă spun de ce sunt atât de supărați pe cei din fruntea țării, de la independență și până azi.

„Mă doare inima, sigur. Pe cine nu doare inima, când vezi că nu s-a schimbat nimic spre bine? Se vede pasul pe loc, fiindcă conduc ţara aceasta nişte corupţi care nu se mai gândesc la oamenii de la sate.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră i-aţi ales, i-aţi mandatat să ajungă în Parlament.

„I-am ales, însă nu am ales oamenii corupţi. Dar se vede că nu au puteri pentru a schimba totul, fiindcă sunt prea mulţi acolo corupţi şi care sunt cumpăraţi.”

„Trebuie de adus ordine în ţara noastră.”

Europa Liberă: Dar cu cine şi cum?

„Noi vom aduce. Noi, oamenii. Eu vă rog frumos, oameni buni, nu mergeţi nepăsători, nu vă vindeţi la alegeri pentru una-două sute de lei, după aceasta toţi fug din ţară şi toţi se jeluie. Și cine e vinovatul? Acei care au ales aşa conducere, care se cumpără şi se vinde. Eu aş vrea mai departe să-mi văd nepoţii fericiţi în ţara noastră.”

Europa Liberă: Dar mulţi sunt plecaţi din ai dumneavoastră peste hotare?

La Valea-Trestieni

La Valea-Trestieni

„Feciorul e în Canada. Am nepoţele care termină de acum masteratul în Polonia, văd că nu prea au de gând să vină. Se întorc acasă numai când ceva vom face.”

Europa Liberă: Dar de ce nu e atractivă Moldova pentru cei plecaţi în afară?

„Cu dragă inimă vor veni.”

Europa Liberă: În ce condiţii vor veni?

„În condiţii când nu va fi banditismul acesta în ţară, cu guvernanţii din ziua de astăzi.”

Europa Liberă: Sunteţi supărat pe cei care conduc?

„Sunt foarte supărat. Eu, chiar dacă sunt în vârstă mare, slavă Domnului, aş ieşi acum la luptă să-i pun la punct, vă spun cinstit. Şi cred că nu numai eu, dar cu toţii, absolut.”

Europa Liberă: Cea mai bună luptă este lupta pe cale democratică?

La Valea-Trestieni

La Valea-Trestieni

„Democraţia aceasta cam te calcă acolo unde te doare. Nu democraţia pe care o fac guvernanţii în ziua de azi, aceasta nu e democraţie, e banditism, trage sub dânsul totul, amăgeşte. Lumea începe să se teamă. La serviciu, care lucra liniştit de mulţi ani, este eliberat. Se pun în loc cei din Partidul Democrat. Şi în tot satul, în cel mai mic colţ, sunt băgaţi oameni de ai lor. Ce e aceasta? Nici în timpul comunismului nu era aşa.”

Europa Liberă: Şi care e puterea săteanului?

„Taci şi rabdă, capul aplecat sabia nu-l taie. Şi copiii au fugit de acasă, că se gândesc ce să facă. Au rămas în sat la noi vreo 60 de case pustii.”

„Oamenii de la sat nu toţi înţeleg ceea ce trebuie de înţeles.”

Europa Liberă: Şi de ce unii înţeleg ce e bine şi alţii nu înţeleg care e adevărul?

„Lumea de la sate e chinuită, necăjită, nu ştie cum să iasă din situaţie.”

Europa Liberă: Ce înseamnă acest chin, acest necaz?

„Pentru o bucată de pâine lucrează cu ziua. Situaţia e grea. Nu mai trag nădejde la un viitor bun.”

Europa Liberă: Şi dacă se ajunge la alegeri parlamentare fie ordinare, fie anticipate, cu aceeaşi mentalitate schimbi lucrurile?

„Ce îi rugăm noi foarte mult? Să nu mai fie pe listă, să nu mai fie pe partid. Noi vrem să alegem persoana care, într-adevăr, merită să fie acolo.”

La Valea-Trestieni

La Valea-Trestieni

„Înainte erau două partide şi era regulă, dar acum noaptea visează şi dimineaţa se scoală şi gata, se adaugă partide. Să le mai reducă, fiindcă acolo tot bani colosali le plătesc. Şi să ridice pensia.”

Europa Liberă: Să reducă partidele sau numărul deputaţilor?

„Şi una, şi alta.”

„De ce ne trebuie atât de multe?”

„Aceştia sunt bani. Dar banii de unde vin? Banii vin de pe spinarea norodului. Reduc pensiile, reduc îndemnizaţiile la copii, o mamă primeşte 500 de lei. Poţi cu 500 de lei să hrăneşti un copil în zilele noastre, mai cu seamă dacă mama nu are lapte?! O cutie de lapte pentru copil costă peste 100 de lei şi îi ajunge pe patru-cinci zile. Aceasta e catastrofal. Oameni buni, unde ajungem, unde mergem?!”

Europa Liberă: Dumneavoastră vorbiţi mai mult despre eşecurile care s-au înregistrat pe parcursul acestui pătrar de veac al independenţei Republicii Moldova. Dar sesizaţi şi anumite rezultate, realizări?

„Dacă vor fi oamenii corecţi.”

Europa Liberă: În aceşti 25 de ani, ceva s-a făcut totuşi?

„S-au făcut schimbări, nu pot spune că nu s-a făcut nimic. Dacă erau oameni care să poată să aibă puterea să schimbe ceva, să mergem şi noi spre Europa, dar au apărut acolo oameni care nu merită să fie.”

Europa Liberă: Dar guvernanţii promit să continue acest parcurs european.

„Eu, de pildă, pe guvernanţi nu-i stimez, mă scuzaţi, vă rog, şi nu am încredere în ei.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă ei, ca să recâştigaţi încrederea?

„Reforme. Eu cred că trebuie guvernanţii să fie aleşi din oameni care merită să fie acolo.”

Europa Liberă: E totul pierdut sau mai legaţi speranţe că totuşi viitorul poate să fie altul, pe care îl merită moldoveanul?

„Trăim cu nădejdea. Fiindcă, la vârsta noastră, altceva ce poţi să mai faci? De dus nu poţi să te duci nicăieri, dar şi de cuibuşorul acesta de casă te doare inima, că s-a depus o muncă. Şi să laşi tu cuibuşorul şi să te duci, de aceea că nişte bandiţi au venit la putere?.. Să mă iertaţi că aşa mă exprim, dar cum se poate altfel?! Poate aceasta e şi arma noastră, mai scapi câte un cuvânt.”

Europa Liberă: Ce aţi aşteptat, în primul rând, să se rezolve? Ce soluţii aţi aşteptat?

„Locurile de muncă nu e principalul? De ce fug copiii? Lupta cu corupţia, trebuie serios de lucrat. Cred că şi noi vom face ceva ca să ieşim din mocirla aceasta.”

***

Criza politică, sărăcia, salariile și pensiile mici, creșterea prețurilor la produsele alimentare și la serviciile comunale, corupția ce bântuie în rândul funcționarilor de toate nivelurile și lipsa locurilor de muncă preocupă tot mai muți tineri. Mihai Gafton studiază la Facultatea de Drept. El e de părere că Moldova are nevoie de o altă guvernare, care ar fi capabilă să consolideze o societate atât de divizată.

Mihai Gafton

Mihai Gafton

Mihai Gafton: „Este interesul conducerii ca societatea să fie cât mai fragmentată, astfel încât presiunea să nu fie, să fie poate la un nivel mic sau, în general, absentă. Şi cam aceasta, din păcate, se înregistrează în Republica Moldova. Pentru că oamenii, membrii societăţii, se axează nu pe probleme propriu-zise, adică presiuni asupra guvernării, ci pe probleme de tip identitar: ce limbă vorbeşti, de unde ai apărut, ce-i cu viaţa ta, cât trăieşti, cum trăieşti, de ce nivel social eşti, câţi bani ai, câte case, câte maşini ş.a.m.d.

Dacă luăm, de exemplu, alegerile parlamentare, cu cât este mai fragmentată componenţa Parlamentului, cu atât se dă dovadă că societatea este tot mai tare manipulată. Dacă ne uităm la Marea Britanie, acolo sunt două partide, de obicei, în Parlament. În America e aceeaşi situaţie, în ţările anglosaxone. Aceasta nu înseamnă că nu există democraţie acolo. Aceasta nu înseamnă că nu poţi să-ţi formezi alt partid, în afară de aceste partide dominante, nu are nicio treabă una cu alta. Pur şi simplu, electoratul, când se duce şi votează, studiază independent. Da, mai ascultă de părerea unuia, de mass-media ş.a.m.d., dar ei studiază independent. Și se duc să voteze aşa ca votul să nu fie pierdut. Adică nu votează pentru partiduţe care, clar ca bună ziua, dacă trec în Parlament, trec cu un procentaj mizer. Respectiv, nu vor participa la guvernare şi nu vor avea un cuvânt, o pondere serioasă. Ei se duc şi votează partide capabile să modifice ţara. Aceasta dă dovadă că omul gândeşte independent.”

Europa Liberă: Până în 2009 un singur partid aflat la guvernare, Partidul Comuniştilor, a avut suficiente voturi, suficiente mandate și putea să decidă orice în Legislativ.

Mihai Gafton: „Partidul Comuniştilor a intrat la putere pe fundalul dezamăgirii sociale faţă de alianţa democratică, ADR-ul care a fost cândva, până în anii 2000. Ei au intrat pe un teren fertil, teren favorabil lor. Marea majoritate a societăţii ce dorea atunci? Stabilitate, pur şi simplu.”

Europa Liberă: Chiar este o diferenţă între cum guvernează cei de dreapta şi cei de stânga în Moldova?

Mihai Gafton: „Constatăm o viziune distorsionată între ideea partidului de dreapta şi ideea partidului de stânga, conceptul, altfel spus. În Uniunea Europeană, de pildă, sunt partide de centru-stânga, aceasta nu neapărat înseamnă că sunt partide pro-ruse sau pro-extremiste. Sunt partide care au doctrină orientată spre protecţia socială a omului şi nu propriu-zis pe dezvoltarea statului sau dezvoltarea, în general, a instituţiilor statale. La noi, din păcate, e altă poveste: partidele pro-dreapta se consideră partide pro-europene şi partidele pro-stânga se consideră partide pro-ruse.”

Europa Liberă: Şi partide pro-Moldova există în ţară?

Mihai Gafton: „Practic, nu sunt. Marea majoritate a lor speculează cu ideea aceasta: noi mergem spre Europa sau mergem spre Rusia. Puţine persoane sau poate chiar nimeni nu spune: „Haideţi şi vom face la noi ordine în ţară. Și după aceea să ne orientăm în care parte mergem”. Acesta e capitolul la care noi suntem restanţieri. Noi nu ne-am învăţat să facem ordine la noi în casă. Noi nu ne-am învăţat să gândim pentru noi şi pentru o dezvoltare sănătoasă a societăţii, a tuturor cetăţenilor noştri, din păcate. La noi doar se speculează cu ideea încotro mergem: în Est sau în Vest.”

Europa Liberă: Sau, din contra, permanent la aceste sondaje de opinie respondenţii spun că Moldova merge pe o cale greşită. Întrebarea e: dar când va merge Moldova şi pe drumul cel drept?

Mihai Gafton: „Doar atunci când vom conştientiza faptul că există probleme reale, precum drumuri stricate, precum salarii mici, justiţia inechitabilă, aspectul economic, aspectul social, aspectul cultural. Pentru că, din păcate, la noi toate guvernele care au fost nu prea au pus accentul pe cultură, respectiv, pe educaţie. Orice dezvoltare a cetăţeanului Republicii Moldova trebuie să pornească de la dezvoltarea culturală, pe lângă educaţia care se dă în şcoli. Pentru că în şcoli nu atât se educă un bun cetăţean, cât se educă un bun om, o persoană care cunoaşte istoria, matematica, limba română, limba rusă, dar nu se dezvoltă cultura. Cultura se dezvoltă când te-ai dus la teatru, te-ai dus la cinema.”

Europa Liberă: Studentul Mihai Gafton este şi el alegător. Acum te întreb, ca persoană care îţi dai votul pentru cineva ca să guverneze ţara şi să o ducă pe calea cea dreaptă. De ce în aceşti 25 de ani s-a votat împotriva cuiva şi niciodată, aproape că, nu pentru ceva, pentru cineva?

Mihai Gafton: „Ne întoarcem la aceeaşi problemă – cultură inexistentă pentru că nu a fost dezvoltată. Orice cetăţean trebuie cultivat.”

Europa Liberă: Cine să cultive cetăţeanul, dacă zice că nu are modele în societate? Neavând modele, e greu să crească o elită politică, iar dacă nu e o elită politică, este şi mai puţină cultură politică. Şi toate se ţin lanţ.

Mihai Gafton: „Dacă dorim o elită serioasă, dorim ordine în ţară, dorim cultură, trebuie să pornim de la dezvoltarea familiei, dezvoltarea socială. Din păcate, la noi nu se pune accentul pe familie. Orice cetăţean, un bun cetăţean, respectiv, ulterior, un politician bun, o elită bună porneşte de la familie. Pentru că modele în societate nu sunt. Dacă sunt, sunt prea puţine, practic, nu sunt vizibile. Dar noi trăim într-o lume globalizată, noi nu trăim într-un stat închis. Noi interacţionăm cu lumea europeană, cu globul. Și, respectiv, ar trebui să preluăm de acolo modele, pentru că modele sunt.”

Europa Liberă: Pentru că s-a prăbuşit, total aproape, încrederea în instituţiile statului, chiar şi în statul Republica Moldova, îl întreb pe Mihai Gafton: dacă el ar fi în fruntea ţării, în Parlament, în guvern, ce ar face deosebit ca statul acesta să arate altfel şi cetăţenii să fie mândri că reprezintă această ţară, Republica Moldova? De la politicieni se cere, în primul rând, reforme. Ce reforme ai face?

Mihai Gafton: „O reformă socială. Reformele în alte domenii, aceeaşi reformă în justiţie, aceeaşi reformă economică, au un singur punct de tangenţă – omul, mentalitatea. Cu alte cuvinte, noi trebuie să schimbăm în mentalitate, noi trebuie să o stimulăm ca ea să evolueze, ulterior, să avem succese la aceeaşi reformă a justiţiei, reforma economică şi orice alt tip de reformă.”

Europa Liberă: Dar cum ai explica mătuşii Maria, lui moş Ion că trebuie schimbată mentalitatea?

Mihai Gafton: „Mătuşii Maria şi lui moş Ion nu le-aş spune chiar direct că trebuie schimbată mentalitatea. Le-aş spune altfel: vremurile dumneavoastră, pe timpul sovietic, demult au trecut, e timpul să ne adaptăm la o nouă viaţă, e timpul să ne orientăm după noile realităţi. Cu alte cuvinte, lui moş Ion şi mătuşii Maria le-aş zice în felul următor: nu atât ascultaţi ce vi se spune, cât controlaţi ce vi se spune. Da, ascultaţi totul, dar controlaţi, uitaţi-vă dacă realitatea corespunde cu ceea ce se difuzează, de pildă, la televizor.”

Europa Liberă: Oamenii ştiu că nu prea coincide ceea ce se spune în presă şi ceea ce e în realitate.

Mihai Gafton: „Şi dacă nu coincide, înseamnă că trebuie de schimbat ceva. Trebuie să pornim de la ideea socială, trebuie să pornim de la justiţie, de la ideea economică. De la toate aceste concepte noi trebuie să pornim, astfel încât să avem o altă viziune, altfel să abordăm problema. Pentru că la noi se abordează după principiul „trebuie”, nu că avem noi o necesitate.”

Europa Liberă: După 25 de ani sunt voci care spun că moldovenii ratează şansa de a se autoguverna. Adică să fie atât de neputincioşi în a administra treburile acestui stat?

Mihai Gafton: „Nu aş spune că nu suntem capabili să ne administrăm statul. Problema e alta, nu avem interesul să-l administrăm. Mulţi factori contribuie la un astfel de statu-quo, printre care aş pune pe primul loc factorul istoric, dat fiind faptul că în marea majoritate a timpului noi am fost în componenţa unui alt stat, noi ne-am deprins ca altcineva să ne rezolve problemele. Şi, din păcate, inerţia respectivă continuă şi până la ziua de azi, noi aşteptăm ca cineva să vină.

Mihai Gafton

Mihai Gafton

La sat, dacă a-i pune întrebarea respectivă, îţi vor răspunde: „Va veni europeanul şi ne va face drumuri bune” sau „Va veni rusul din Moscova, Putin, şi ne va face”. Noi aşteptăm altcineva să vină şi să înceapă, să ne dicteze ordinea în casă. Ar reieşi că trebuie să stăm la poartă să aşteptăm orice persoană, care ar trece pe drum, să o chemăm în casă, şi să-i spunem: „Te rog, spune-mi ce să fac”. Ziua pe care o trăim astăzi nu e egală cu ziua care a fost în secolul 20. Deci, statu-quoul de azi şi metodele de soluţionare la nivel politic, la nivel diplomatic nu se echivalează cu metodele de soluţionare a problemelor în secolul 20. Din păcate, cu lumea nu se discută.

Absenţa comunicării duce spre degradare. Noi trebuie să întărim relaţia între societate şi stat, comunicarea. Şi odată ce noi vom întări această comunicare, această interacţiune stat-societate, stat-om, atunci va dispărea şi absenţa socială, atunci se va dezvolta şi societatea ca element al guvernării.”

Europa Liberă: Dar, a propos, care sunt cele mai mari reproşuri ale tale la adresa guvernanţilor?

Mihai Gafton: „Din şcoală, poate într-o anumită măsură din universitate, am atestat faptul că foarte puţine persoane simt necesitatea de a învăţa, nu sunt cultivaţi în spiritul educaţiei, ei mai mult vin la şcoală sau la universitate de atâta că mama i-a spus sau de atâta că tata i-a spus, sau ca să arate ce haine şi-a cumpărat de la Dolce & Gabbana, sau să arate ce pachet de ţigări are, sau ce maşină conduce şi tot ceea ce ţine de material. Alte reproşuri ar fi sistemul judiciar.

Din păcate, constatăm că legislaţia noastră şi metodologia de aplicare a ei lasă de dorit, şi nu se analizează la un nivel profund cazurile. Respectiv, apar diferite lacune. Când vorbesc de sistemul judiciar, nu vorbesc doar de judecătorii sau de orice altă instituţie, vorbesc inclusiv de Parlament, pentru că Parlamentul e organul legislativ suprem în ţară.”

Europa Liberă: Deci, reproşuri la adresa clasei politice. Ai putea să mai continui şirul lor?

Mihai Gafton: „Eu ca om, ca cetăţean, în primul rând, văd problemele de ordin administrativ.”

Europa Liberă: Cum scapă Moldova de o clasă politică coruptă? În general, de corupţie şi de sărăcie cum poate să scape?

Mihai Gafton: „Ori prin evoluţie, adică dezvoltare treptată, membri concreţi ai clasei politice mai dispar, mai apar alţii noi şi astfel ne curăţim, e proces de durată. Sau a doua variantă, cu jertfe mai mari – revoluţia. Revoluţia şi eliminarea prin forţă a clasei politice. Decizia tot de noi depinde. Pentru a da jos o clasă politică sau, în general, pentru a efectua o schimbare, trebuie să ai o alternativă, ceva mai bun se presupune. Şi aceasta e problema, că, din păcate, în Republica Moldova alternativă la clasa actuală de guvernare mai că nu e. Majoritatea persoanelor tinere, a sângelui proaspăt, într-adevăr capabile, au plecat peste hotare. Nu ştiu cât de uşor ar fi să-i întorci înapoi şi să-i pui în posturile respective, pentru că persoanele acestea şi-au făcut viitorul în altă ţară. Ar fi o chestie extrem de complicată să-i tragi înapoi.”

Europa Liberă: Dar, în eventualitatea revenirii lor, lucrurile se schimbă?

Mihai Gafton: „Da. Dar, iarăşi, orice dezvoltare se efectuează treptat. Dacă ar fi să instituim total un alt regim, o altă formă de guvernare, o altă formă statală, s-ar crea haos. Orice evoluţie trebuie treptat făcută. Inclusiv faptul că va veni generaţia mea, presupunem aşa un scenariu, și va pune lucrurile pe calea cea dreaptă, va stimula statul să se dezvolte pe calea corectă, oricum nu vor fi schimbări de ordin radical, dar schimbări pe care un om simplu, un simplu cetăţean le aşteaptă, el le va simţi. Va veni următoarea generaţie, care va continua lucrul generaţiei mele. Şi astfel vom obţine treptat un stat normal, un stat dezvoltat și continuitate. Pentru că, dacă un partid a promovat un tip de guvernare şi vine alt partid, care întoarce totul la 180 de grade, aceasta nu e dezvoltare sănătoasă.”

Europa Liberă: Politicienii au pierdut încrederea pentru că, aşa cum spune cetăţeanul, s-ar fi îmbogăţit peste noapte? Şi de aici s-a produs şi această mare prăpastie între cei de jos şi cei de sus? Cât de vizibil este acest aspect în societatea moldavă?

Mihai Gafton: „Foarte vizibil, dat fiind faptul că politicienii, care au venit un urma demonstraţiilor din 7 aprilie 2009, clar au spus, la momentul respectiv: „Noi suntem o alternativă sănătoasă. Noi vrem spre Uniunea Europeană. Noi vrem să cultivăm o Moldovă europeană”, cum se menţiona atunci. Ce presupune o Moldovă europeană? O Moldovă cu drumuri bune, o Moldovă cu pensii achitate la timp, salarii mari ş.a.m.d., un model european. Modelul european de dezvoltare exclude orice tip de furt la nivel statal, exclude orice tip de eschivări de la achitarea impozitelor, evaziuni fiscale. Adică, Uniunea Europeană pune accentul pe compromis, pe dezvoltare în comun. Guvernarea a spus chestia aceasta, a vociferat, a promis şi noi toţi am fost entuziasmaţi şi ne-am dat votul pentru o astfel de guvernare, dar, din păcate, în aceşti ani de guvernare ei au demonstrat total opusul...”

Europa Liberă: Şi acum această guvernare, care e atât de mult blamată de către societate, mai poate schimba lucrurile în bine? Sau, în general, ce e în capul acestor guvernanţi, pe moment?

Mihai Gafton: „Cetăţenii au pierdut încrederea total în guvernarea respectivă. Astfel, guvernarea nu cred că mai are vreo şansă de a schimba ceva radical, pentru că s-au compromis atât ca persoane concrete, cât şi în ansamblu ca elită, ca viziune politică. De aceea, părerea mea e că trebuie să apară o alternativă.”

Europa Liberă: De ce nu pleacă de bună voie?

Mihai Gafton: „Este o vorbă: pofta vine mâncând. E demonstrat că omul, când obţine puterea absolută – nu neapărat puterea absolută neconstituţională, dar în limitele Constituţiei, însă putere absolută asupra tuturor domeniilor statului – e cam greu să lase mâinile de pe astfel de putere. Se ancorează pe puterea respectivă şi, cât se poate, se ţin de putere cu mâinile şi cu picioarele.”

Europa Liberă: Dar creşte revolta în societate…

Mihai Gafton: „Aş fi aşteptat să crească mai rapid, însă creşte la un pas mai lent. De aceea şi spun că moldovenii ca popor, ca naţiune, sunt foarte blânzi. Aceasta foarte mult ne caracterizează pe noi ca naţiune. De aceea noi răbdăm atâta timp şi de aceea înghiţim găluşca, cum se spune.”

Europa Liberă: În 25 de ani Moldova va arăta altfel?

Mihai Gafton: „Indiferent de guvernare, indiferent de aspectul social, economic, oricum noi ne dezvoltăm ca mentalitate. Problema e că restul lumii e cu vreo sută de ani înaintea noastră. Din păcate, încă şchiopătăm... Ar trebui ca noi să grăbim pasul acesta de dezvoltare şi să ne orientăm în spaţiu.”

Europa Liberă: Mihai Gafton, student la Drept, se mândreşte că este cetăţean al acestui stat, care, în acest an, marchează 25 de ani de la proclamarea independenţei?

Mihai Gafton: „Sunt mândru de acest stat şi de această naţiune. Dar, iarăşi, sunt mândru de stat, nu de clasa politică. Sunt mândru de ţara mea, de pământul meu. Sunt mândru de faptul că sunt moldovean, întrucât moldovenii ca naţiune, nu ca formaţiune statală, ca naţiune, specific, au o istorie bogată. Dar nu sunt mândru de guvernarea care conduce 25 de ani această ţară, nu sunt mândru de persoane şi de indiferenţa socială care există. Și nu sunt mândru de faptul că, din păcate, am scuipat în tradiţiile noastre. Am scuipat în istoria noastră şi, pur şi simplu, mergem unde ne duc ochii: parcă e mai bine spre dreapta, parcă e mai drept câmpul, mergem încolo şi, cum puţin devine mai anormal relieful, ne întoarcem înapoi spre stânga. Deci, noi nu ştim de unde venim şi nu ştim încotro mergem şi în rezultat avem ceea ce avem.”

Europa Liberă: Cum îţi explici faptul că guvernanţii, foştii guvernanţi au ars Declaraţia de Independenţă?

Mihai Gafton: „Acesta e un act de mişelie absolută, un act care ar trebui să pună în gardă persoanele respective, pentru că nu meriţi să fii cetăţean al Republicii Moldova, odată ce ai dat foc la Declaraţia de Independenţă.”

***

Pentru mulți moldoveni anii de independență se asociază cu greutăți materiale și schimbări de fațadă într-o tranziție interminabilă. Primarul satului Măgdăcești, din raionul Criuleni, Liuba Cojocaru, crede că Moldova a cunoscut atât perioade de succese, cât și dificile, de la ʾ90 încoace.

Liuba Cojocaru

Liuba Cojocaru

Liuba Cojocaru: „Timp de 25 de ani sunt şi foarte multe greşeli din partea guvernanţilor, dar s-au făcut şi foarte multe lucruri bune. Ca primar, am început al doilea mandat. Și cei patru ani din primul mandat, care fac parte din aceşti 25 de ani, pentru noi, pentru satul Măgdăceşti, au fost nişte ani foarte favorabili, ani foarte buni. Și cu ajutorul lui Dumnezeu, am izbutit a realiza foarte multe proiecte, am schimbat aspectul satului, împreună cu echipa, împreună cu consilierii, împreună cu sătenii, pe parcursul a cinci ani, a fost contribuţia oamenilor.

Am construit bloc la grădiniţă, au contribuit şi oamenii, a contribuit consiliul raional, consiliul sătesc Măgdăceşti. Am construit reţele de canalizare, două staţii de pompare, o staţie de epurare, tot satul a contribuit. Am pus toţi mână la mână, ne-am unit, prin bună înţelegere, şi am izbutit să facem nişte lucruri foarte frumoase.”

Europa Liberă: Dar la nivel de stat anume această consolidare a societăţii lipseşte. Pentru că lumea e divizată, pornind de la vectorul geopolitic care deocamdată mai împarte cetăţenii între cei care vor cu Estul şi cei care vor cu Vestul şi terminând cu cei care sunt „ai noştri” şi care nu sunt ai „voştri”.

Liuba Cojocaru: „Da, se observă foarte-foarte clar neînţelegerea între guvernanţi, pe tot parcursul acestor ani. Această neînţelegere a adus ca oamenii să piardă încrederea în ei. Şi oamenii de la sate practic s-au adunat în jurul primarului, la primărie. La sate unica speranţă este primarul. Ştiţi cum se mai exprimă oamenii? „Doamne, de ce în ţara aceasta, cu un pământ atât de bogat, nu avem parte de un conducător care să nu fie lacom, care să se gândească la oameni, la popor?ʾ”

Europa Liberă: Și care e răspunsul? De ce nu apare acest lider naţional în Republica Moldova, care să trăiască cu interesele cetăţenilor şi ale ţării?

Liuba Cojocaru: „Oamenii zic că nu s-a născut încă omul acela. Este foarte regretabil, când te gândeşti că suntem o ţară şi avem atâţia oameni deştepţi. Dar înseamnă că este o cauză.”

Europa Liberă: Lumea zice că în aceşti 25 de ani s-a furat, cineva s-a îmbogăţit, altcineva a sărăcit, nu i-a păsat nimănui de soarta acestui stat.

Liuba Cojocaru: „S-au făcut şi multe lucruri frumoase.”

Europa Liberă: Aveţi mâinile dezlegate de la centru? Puteţi, aşa cum gândiţi, să și acţionaţi?

Liuba Cojocaru: „Eu sunt de părerea că primarii trebuie să fie apolitici. Aceasta ar fi cel mai bine. Fiindcă în sat nu facem politică. Noi în sat facem administraţie.”

Europa Liberă: Este un exces de politizare şi a funcţionarilor publici, şi a oamenilor şi în şcoală, şi în grădiniţă, şi în spital, şi peste tot.

Liuba Cojocaru: „Da, este un exces de politizare şi nu trebuie să fie. Oamenii sunt obosiţi de politică. Măgdăcești este un sat tânăr, vârsta medie a populaţiei

Oamenii au pierdut încrederea totalmente în guvernanţi şi în stat...

e de 40 de ani, este un sat de 6000 de locuitori, un sat în plină dezvoltare, un sat viu, cu foarte puţină lume plecată peste hotare. Dar au obosit oamenii de politică. Oamenii au pierdut încrederea totalmente în guvernanţi şi în stat.”

Europa Liberă: Acum dumneavoastră, ca primar, puteţi să spuneţi în ce condiţii această încredere ar putea fi recâştigată în instituţiile statului?

Liuba Cojocaru: „Dacă ar fi alegeri corecte, preşedintele ţării să fie ales corect, poate oamenii încetişor-încetişor îşi vor schimba părerile, încet se vor schimba lucrurile. Oamenii sunt nemulţumiţi şi vor ieşi la proteste. De când sunt eu, nu am mai văzut aşa o situaţie de grea ca acum.”

Europa Liberă: Dacă primarul de la Mădgăceşti, doamna Cojocaru, ar fi ministru, ar fi deputat, ar avea putere să schimbe lucrurile?

Liuba Cojocaru: „Dacă de la Dumnezeu ar fi să fiu în fruntea statului, mi-aş da sufletul pentru oameni. De multe ori mă gândesc: de ce cei de sus nu-şi dau întrebarea cât îi trebuie unui om? De ce nu ar fi aproape de oameni? De ce nu ar face lucruri frumoase, ca să rămână nişte eroi ai neamului? Ce înseamnă goana aceasta după milioane, miliarde?! Ce înseamnă aceasta, oameni buni?! Am avut acum o întâlnire cu oamenii ţintuiţi la pat, avem cantină socială la Măgdăceşti începem să-i alimentăm, să le ducem mâncare acasă. Am fost şi am vorbit cu toţi care stau ţintuiţi la pat, oameni bătrâni, dar plini de înţelepciune. Mi-au spus: „Doamnă Liuba, vă duceţi sus. Întrebaţi-i, spuneţi-le că nu-i trebuie omului milioane. Să se roage de sănătate, dar milioanele nu le iei cu tine”… De ce ei nu înţeleg lucrurile acestea?! Este o sugestie a oamenilor și totdeauna mi-au spus-o.”

Europa Liberă: În administrarea treburilor statului, de unde trebuie începută schimbarea?

Liuba Cojocaru: „Eu zic că de jos. La alegeri trebuie să fim foarte conştienţi pentru cine votăm: pe cine votăm, pe aceia îi avem sus… Dar am avut încredere în foarte multe personalităţi şi acum ne-am dezamăgit. S-au dezamăgit oamenii şi nu mai ştiu în cine să aibă încredere. Oamenii acum zic: „Dacă mâine ar fi alegeri, nu mai ştiu ce să fac. Pe cine aducem în loc?”. Eu chiar nu pot să răspund. Toţi ştim ce vrem. Vrem corectitudine, vrem oameni competenţi, vrem oameni care să fie cu sufletul faţă de popor, integri moral. Dar nu ştiu cum o vom scoate la capăt şi cum vom ajunge.”

Europa Liberă: Pentru că am pornit discuţia de la proclamarea independenţei încoace, cum s-a dezvoltat Republica Moldova, cine sunt învingătorii şi cine sunt perdanţii pe parcursul acestui pătrar de secol?

Liuba Cojocaru: „Poporul este pătimaşul. În anii aceştia oamenii puţin ce au simţit bine, pensiile sunt mizere, salariile sunt mizere. Noi, primarii care lucrăm din noapte în noapte, avem un salariu de 4000 de lei, e jertfire de sine şi e sacrificiu… Cu 4000 de lei, pe timp de iarnă, nici nu îţi acoperi cheltuielile pentru serviciile comunale. Şi din ţară dispar miliarde. La o primărie atât de mare, noi 320 de mii de lei pentru amenajarea teritoriului. La un aşa sat de mare. Dar satele, unde nu sunt agenţi economici, au câte 30-40 de mii de lei. Ce să faci cu 30 de mii de lei, când a venit o ninsoare mare ori o apă? Trebuie să cureţi drumurile, oamenii au cerinţe. Şi cei de sus nu se gândesc că, dacă va fi poporul de jos mulţumit, vor fi rezultate şi sus. Acum noi, primarii, ne confruntăm cu foarte multe probleme privind descentralizarea.”

Europa Liberă: De ce cei de sus atât de greu cedează pârghiile acestea de a controla, de a domina?

Liuba Cojocaru: „Şi noi ne punem întrebarea: de ce aşa de greu? Chiar am vorbit cu foarte mulţi experţi care au zis aşa: „La dumneavoastră în Moldova

Cred că trebuie o revoluţie ca să poată să înţeleagă guvernanţii să facă aceste reforme concrete...

foarte greu se va face descentralizarea”. Cred că trebuie o revoluţie, nu ştiu ce trebuie, ca să poată să înţeleagă guvernanţii să facă aceste reforme concrete, nu numai vorbă. Dar ceea ce au făcut deputaţii acum… oamenii i-au ales nu să se vândă şi să se cumpere, i-au ales să rezolve problemele oamenilor…”

Europa Liberă: Şi acest traseism politic este discutat, este judecat aici, în teritoriu?

Liuba Cojocaru: „Da. Mai cu seamă aici la noi, la Măgdăceşti, că suntem la 12 kilometri de Chişinău, un sat cu foarte multă intelectualitate. Sunt condamnaţi deputaţii traseişti, sunt foarte condamnaţi.”

Europa Liberă: După 25 de ani, revin la ideea aceasta, o elită politică se poate contura, poate să apară?

La Măgdacești

La Măgdacești

Liuba Cojocaru: „Ar putea să apară, dar foarte greu. Vedeţi, acum, practic tot statul este ocupat de un singur partid. Nu suntem împotriva dumnealor, dacă am vedea lucruri concrete pentru oameni, să muncească, la urma urmei. Dacă dumnealor vor lucra şi vor face lucruri reale pentru popor, îşi va schimba lumea părerea.”

Europa Liberă: Dacă guvernarea a călcat o dată pe greblă, a doua oară chiar nu trage învăţăminte?

Liuba Cojocaru: „La noi, la moldoveni, nu trage. Nu ştiu cum va fi. Să fie guvernarea care este, dar să vedem fapte concrete. Să vedem fapte, lucruri concrete, să vedem o schimbare, poate oamenii se vor linişti şi nu vom ajunge la proteste.”

Europa Liberă: În concluzie, în următorii 25 de ani poate să apară o altă Moldovă?

Liuba Cojocaru: „Nu ştiu ce să vă spun. De acum atâtea schimbări şi cam totul e pe loc în ultimul timp. Chiar nu ştiu ce să vă spun. Nu ştiu ce va fi. Toată lumea e în aşteptare. Și, în adâncul inimii, e un grăunte de speranţă.”

XS
SM
MD
LG