Din această lună pensionarii au ridicat pensii indexate cu 10 la sută, pensia medie a ajungând să fie de 1312 lei. Mare parte din vârstnici, cei care au muncit în agricultură, bunăoară, nu ajung la pensia medie, iar cu cât aceasta este mai mică, cu atât și indexarea este mai puțin resimțită, notează specialiștii. O spun și pensionarii, unii dintre care, după această ajustare nu se mai încadrează în categoria celor care primesc un ajutor financiar pe lângă pensie, așa precum veți auzi din relatarea Tamarei Grejdeanu:
În termeni economici, indexarea anuală a pensiilor înseamnă o ajustare a acestora la inflație și salariul mediu. Totuși, printre vârstnici această adaptare este văzută ca o majorare. Iar pentru că trei sferturi din aceștia primesc pensii sub o mie de lei, sau puțin peste, ceea ce înseamnă cam 100 de lei în plus la pensie, așa zisa mărire nu are cum să-i mulțumească. Asistentă socială în raionul Orhei, Ala Răilean are în grijă nouă bătrâni și așa cum spune ea, aceștia s-au obișnuit că banii pe care îi primesc nu le ajung de la o lună la alta, contează doar să-i ridice la timp:
„Majoritatea, știți, sunt mulțumiți, de le-ar da-o așa, în acest sens, dar real, nu le ajunge. Eu văd pentru că eu le distribui pensia, eu le procur medicamentele, eu le procur alimentele și de multe ori nu le ajunge de la pensie până la pensie, ajung cu undeva 10, 20 de lei. Am un singur bătrân cu 1510 lei acum, adică nu beneficiază de acei 180 de lei. Până acum primea 1551 lei cu tot cu acel ajutor, iar acum o să primească 1510 numai. Eu i-am lămurit, dar el nu înțelegea, cum așa.”
180 de lei sunt adaosul la pensie pentru cei care primesc mai puțin de 1500. Urmare a indexării, sunt pensionari care au depășit cu puțin această sumă și în consecință primesc mai puțin decât era pe când ridicau cei 180 de lei. Pe cât de firească este însă indignarea lor, spune experta Institutului „Viitorul” Viorica Antonov , tot pe atât de obișnuită este această schemă socială, care funcționează pe principiul susținerii celor mai defavorizați, în baza unui anumit plafon:
„E o regulă sistemică și ea nu poate fi expusă acum unor dezbateri pentru că acești bani se dau la cei mai nevoiași. Dacă s-ar revedea într-un fel marja pentru pensia minimă și de exemplu, dacă se stabilește cota de 2000-2500, și cei care depășesc suma respectivă să nu li se facă indexarea măcar o perioadă, atunci banii aceștia care vin pentru aceste persoane ar fi redistribuiți la cei mai nevoiași, aproape vom atinge obiectivul de echitate.”
Experta crede că nevoia acestui adaos la pensie ar putea dispărea după o reformare a sistemului, astfel încât pensia să se stabilească după o formulă unică pentru toți, având în vedere numărul de an lucrați și alți coeficienți.
Deocamdată însă, mărimea pensiilor este departe de așteptările vârstnicilor, ne spune, de exemplu, angajata oficiului poștal din satul Cărpineni, care s-a prezentat Tatiana:
„Ei au data plății, vin mai înainte de dată, că nu le ajunge, că sunt bolnavi. Nu-i așa mare bucurie, 100 de lei când pâinea costă cât, carnea cât, smântâna cât, el nu-și poate permite și pensionarii de la sat mai țin câte o bucată de pământ și motorina-i scumpă, semințele sunt scumpe.”
Întâmplarea a făcut ca apelul meu să coincidă cu momentul în care mai mulți pensionari din sat tocmai așteptau să-și ridice plățile, așa că am îndrăznit să vorbesc cu una din cele prezente acolo.
Așa am ajuns să vorbesc cu doamna Cristina, după cum a preferat să-i spunem, convinsă și ea că primește o pensie prea mică după ani de zile lucrați în colhoz:
„Eu vă spun drept, am lucrat 38 de ani și am ieșit cu 632 de lei. Acum tot este scump, ce să facem, pâinea este 11 lei, un kilogram de carne -90, și când te uiți, nu-ți ajunge. Cu pământul, n-avem cum să ne hrănim fiindcă-i scump și nu avem cu ce-l lucra. Iată primesc 850 de lei și eu ce să fac, să mă duc să cumpăr pâine sau să ar pământul.”
La fel de insistent, precum o fac oamenii care primesc pensii sub minimul de existență, apreciat la circa 1700 de lei, despre nevoia reformării sistemului de pensii vorbesc experții. Pe lângă inechitate, un alt argument în susținerea acestei idei este faptul că sistemul riscă să intre în colaps, pentru că încă din anul 2008, bugetul asigurărilor sociale nu mai acumulează sursele necesare pentru a plăti pensiile şi este suplinit, anual, cu finanţe din bugetul de stat.
