Linkuri accesibilitate

„Moldova gestionează suportul bugetar al UE într-un mod netransparent” (mold-street.com)


„De ce mor partidele în Moldova” (Igor Volnițchi/tribuna.md).

În ediţia tipărită a „Ziarului de Gardă”, la rubrica dosar, citiţi o analiză a declaraţiilor de avere ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cei 9 magistraţi au ridicat fiecare salarii de peste 20 de mii de lei lunar în 2015. Unii dintre ei au beneficiat şi de pensii care le depășesc pe cele ale majorității pensionarilor din Republica Moldova, ridicându-se la peste 10 mii de lei pe lună. Nici un magistrat nu declară că ar fi acumulat proprietăți anul trecut. Până în 2015, însă, majoritatea dintre ei au reuşit să agonisească averi impresionante. Tot în „Ziarului de Gardă” aflați cum sunt repar­ti­zate aju­toa­rele uma­ni­tare tri­mise de către Româ­nia și cine va bene­fi­cia de aceste pro­duse.

Pe „timpul.md” aflați cine sau ce a provocat criza valutară din regiunea transnistreană. Așa cum energia electrică este practic singura sursă de valută pentru bugetul regiunii, „atât oficialii, cât și opoziția politică de la Tiraspol arată cu degetul la firma Energokapital”, scrie sursa citată, amintind că este vorba de compania obscură prin intermediu căreia Republica Moldova procură energie electrică de la Central Cuciurgan. Compania ar fi obținut anul trecut un profit de 150 de milioane de dolari, estimează unii experți, care spun că cel puțin o parte din bani ar fi ajuns în zone offshore. Sistemul bancar transnistrean se confruntă cu probleme şi pentru că nu este recunoscut. Economia transnistreană e foarte dependent de ajutorul din partea Federației Ruse, care „economisește peste tot, pentru a micșora costurile acestui proiect geopolitic”, afirmă experta Tatiana Larușin.

La rubrica opinii pe „timpul.md”, Dan Nicu notează că aproape nimic nu s-a obţinut din ce s-a sperat în 2009, aunci cand s-a sfârşit guvernarea comunistă condusă de Vladimir Voronin. „Republica Moldova a fost și rămâne locul în care nu se schimbă nimic, esențial. Evoluția ei politică, după 2009, parcă repetă perioadele 1990-1994 și 1998-2001” crede autorul. În opinia sa, „cercul s-a închis în 2015”, atunci când a devenit clar că în locul PCRM a venit PDM, care „își realizează, în sfârșit, același vis, cel de a conduce fără să poată fi controlat de nimeni”. Singur merit al guvernărilor de după 2009, notează mai curând ironic Dan Nicu, este că „au deschis ochii cetățenilor” convingând că Republica Moldova nu va deveni niciodată membru al Uniunii Europene pe cont propriu.

Expertul economic Dumitru Alaiba reia pe blogul său ideea că în Moldova se repetă situația din anul 2007, atunci când a devenit clar că regimul lui Voronin e pe care le dispariție. Expertul își exprimă convingerea că „Plahotniuc va dispare și castelul său de nisip va fi năruit foarte curând”. Schimbarea poate începe doar de la „înlăturarea acestei persoane”, urmată de trei acțiuni generale: decapitarea, curățarea și însănătoșirea sistemului. „Pentru a preveni apariția schemelor noi pe ruinele celor vechi, va trebui să rezolvăm o problemă mai cronică – indiferența oamenilor față de ce face statul cu banii lor. Pentru a educa oamenii să se uite mult mai atent cum statul le cheltuie banii, va trebui să îi rugăm frumos să contribuie cu impozite.” Acţiunile trebuie duse până la capăt, pentru a evita eșecul din 2009, conchide Dumitru Alaiba.

Moldova gestionează suportul bugetar al UE într-un mod netransparenttitrează portalul „mold-street.com”. În perioada 2007-2013, a fost asimilat doar puţin peste jumătate din suportul financiar acordat de UE şi asta pentru că Guvernul moldovean nu a îndeplinit un şir de condiţii, scrie sursa citată. Timp de şase ani nu a fost stabilit un mecanism clar de evaluare sectorială şi de vizibilitate a suportului bugetar din partea UE, se constată în articol. Deşi în mod obligatoriu asistenţa financiară ar fi trebuit să aibă o reflectare clară în auditul banului public, acest lucru nu s-a produs, cu excepţia unui singur audit, realizat în 2015, care viza suportul UE în domeniul securităţii frontierii de stat. „Dacă nu vor fi soluţionate problemele legate de auditul timid, vizibilitatea redusă şi lipsa de transparenţă, asistenţa financiară externă va rămâne un teren fertil pentru fraude şi acte de corupţie şi riscă să se transforme în bani aruncaţi de vânt”, concluzionează „mold-street.com”.

„De ce mor partidele în Moldova”, explică Igor Volniţchi într-un articol de opinie pe „tribuna.md”. El constată că durata medie de aflare în politica activă a partidelor este de cinci-şase ani. Excepţie făcând, între altele, PCRM, PL, PD, PSRM şi PLDM. Acestea reprezintă nici 10 la sută din numărul total al partidelor care s-au perindat pe scena politică autohtonă în ultimii aproape 25 de ani. Igor Volniţchi explică durata redusă de viaţă a partidelor prin faptul că acestea sunt axate exclusiv pe lideri, unii dintre acceptă să dispară formaţiunea, mai curând, decât să-şi cedeze fotoliul. Or neajungând la putere, unii lideri se dezamăgesc şi îşi vând formațiunea sau o trec pe linia moartă.

„Tribuna.md” anunţă lansarea unui nou proiect în cadrul căruia îi va provoca pe diferiţi politicieni să facă dezvăluiri despre evenimente politice din trecut. Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, povesteşte, între altele, cum a reuşit partidul pe care-l conducea - Mişcarea pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă - să obţină, după alegerile parlamentare din 1998, şi funcţia de spicher, şi cea de premier, deşi acumulase mai puţine voturi decât comuniştii şi Convenţia Democrată din Moldova. Diacov spune că fostul președinte Mircea Snegur urma să devină premier. Iar ex-Președintele Petru Lucinschi dezvăluie „în premieră” de ce a acceptat să revină în Moldova după ce a fost ultimul conducător al URSS.

Editorialistul „Ziarului Naţional”, Victor Ciobanu, face un scurt bilanţ al (in)activităţii BNM până la venirea noului guvernator Sergiu Cioclea. Autorul observă, între multe altele inacţiuni, că BNM nu a intervenit ca să stopeze operațiunile suspecte din cele trei bănci lichidate, în schimb amonetizat jaful secolului” injectând circa 15 miliarde de lei în aceste bănci și pierzând circa 1 miliard de dolari din rezervele valutare. În opinia lui Victor Ciobanu, Banca Centrală „ne jefuiește şi acum” prin faptul că vinde în grabă activele băncilor lichidate la prețuri de nimic. „Gașca de la guvernare s-a îmbogățit din aceste afaceri”, afirmă autorul. Perdanții sunt cetăţenii, care spune el, vor avea de plătit aceste efecte 25 de ani.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG