Linkuri accesibilitate

Legislativul de la Tiraspol a adoptat bugetul regiunii transnistrene pe 2016


Deficitul ajunge la peste o treime din venituri, iar peste 62% din buget va merge pentru acoperirea capitolelor sociale.

În regiunea transnistreană, micii întreprinzători se plâng că nu-și pot achita importurile din cauza unui deficit de dolari și euro. Criza ar fi fost provocată de restricțiile pe piața valutară impuse de liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, pentru a menține cursul rublei transnistrene. Principala companie transnistreană, Sherif, s-a oferit să umple deficitul de valută. Dar administrația lui Șevciuk aflată în conflict cu Sherif ar fi respins oferta.

Pe fundalul problemelor economice și a unei acute crize de valută care riscă să paralizeze agenții economici care încă mai activează în Transnistria, Sovietul suprem, legislativul regiunii, a adoptat astăzi în lectură finală bugetul regiunii transnistrene. A fost adoptat de asemenea și bugetul asigurărilor sociale.

La fel ca și în alți ani, bugetul a fost adoptat cu un deficit foarte mare. Cifrele finale nu au fost încă făcute publice, dar expertul economic transnistrean, Serghei Melnicenko, ne-a declarat că după cea de a doua lectură veniturile bugetului consolidat au fost stabilite la 3 miliarde 457 milioane ruble transnistrene, echivalentul a 306 milioane de dolari, iar cheltuielile la 4 miliarde 670 milioane ruble, sau puțin peste 413 milioane dolari. Deficitul ajunge deci la peste o treime din venituri. Peste 62 la sută din buget va merge pentru acoperirea capitolelor sociale, în particular pentru plata pensiilor și salariilor.

Însă chiar și partea planificată de încasări este pusă în pericol de criza de valută care blochează activitatea importatorilor și a întreprinderilor care lucrează în baza materiei prime aduse din afară, criză care în câteva luni se va resimți în scăderea încasărilor la buget. Asta, în condițiile în care bugetul prevede, din contra, creșterea taxelor vamale și a impozitelor, spune Serghei Melnicenko.

Serghei Melnicenko: „Atunci când scade intensitatea activităților economice, exportatorii scad volumele de mărfuri exportate și respectiv încasează mai puțină valută. În principiu, plățile sunt blocate și acest lucru se va vedea peste câteva luni, prin scăderea încasărilor din impozite și printr-un impact negativ asupra capitolelor social-protejate.”

Între timp, agenții economici din regiunea transnistreană nu mai pot cumpăra valută de mai bine de o lună. La licitațiile organizate de banca centrală a regiunii cererea este în fiecare zi în jur de 10 milioane de dolari, însă niciun agent economic nu vinde valută și tranzacții nu au loc.

Pe de altă parte, piața neagră de comerț cu valută înflorește. Potrivit unor cumpărători care au fost nevoiți să apeleze la serviciile comercianților ilegali de valută, prețul pentru un dolar pe piața neagră ajunge la 15 ruble transnistrene, în timp ce băncile afișează un curs de vânzare de 11,35 ruble pentru un dolar.

Președintele sindicatelor antreprenorilor din Transnistria, Anatoli Frunza, povestește cum lucrează businessul mic și cel mijlociu în aceste condiții.

Anatoli Frunza: „Situația, este, într-adevăr, extrem de grea, valuta nu mai poate fi cumpărată la cursul bancar. Sunt unele persoane care schimbă „la negru” și propun un curs majorat – de 13,5, de 14, sau chiar de 14,5 ruble pentru un dolar. Asta în condițiile în care cursul stabilit de bănci este de 11,35. Dar la acest curs este imposibil de cumpărat.

La mine s-au adresat de nenumărate ori antreprenori de diferit nivel, individuali și cei care sunt înregistrați ca persoane juridice – este vorba în special de importatori care spun că primesc mărfuri, dar că nu au posibilitatea de a cumpăra valută pentru a achita și a scoate din vamă aceste mărfuri.

Chiar zilele trecute mi s-au plâns reprezentanții unei persoane juridice că pentru una din cele patru mașini cu containere cu marfă au găsit bani pentru a o devama, însă celelalte trei sunt blocate acolo.

Mulți antreprenori individuali care lucrează direct cu furnizorii, de exemplu cu unele fabrici, fac comanda prealabilă cu jumătate de an înainte de livrare. Și acum reiese că oamenii au plătit în avans 30-40 la sută din costul total în cadrul comenzii prealabile, iar astăzi sunt gata să renunțe la această marfă pentru că nu au posibilitatea de a cumpăra tot ce au comandat – nu există valută. Și dacă renunță la comandă, ei pierd banii pe care deja i-au plătit.

Acum mulți agenți economici, chiar dacă și au bani lichizi, oricum e vorba despre ruble transnistrene care nu pot fi convertite.

Situația este extrem de grea. Într-adevăr, astăzi mulți își închid afacere, pentru că în actualele condiții este imposibil de lucrat. Cumpărătorii caută să cumpere marfă la un preș mai mic, noi vrem să micșorăm prețurile, dar acest lucru nu se poate face din cauza cursului valutelor – cursul a sărit în sus, noi suntem nevoiți să ne aliniem la condițiile pieței negre. Altă modalitate de a supraviețui nu există în condițiile actuale.”

Administrația de la Tiraspol a adoptat un plan anticriză care cel puțin deocamdată nu aduce rezultate. Una din soluțiile de moment care se discută la Tiraspol este creditul de 10 milioane dolari oferit de banca comercială Agroprombank, care intră în holdingul firmei Sheriff. Banca centrală din regiune nu se grăbește să aprobe propunerea, explicând acest lucru prin faptul că o sumă atât de mică nu va schimba la modul cardinal situația și va putea să acopere cererea doar pentru o singură zi de licitații organizate de Banca centrală. Un alt aspect este că împrumutul ar putea aduce o imagine pozitivă holdinului Sheriff, care este în conflict deschis cu administrația controlată de Evgheni Șevciuk, în perspectiva alegerilor așa-zise prezidențiale stabilite pentru 11 decembrie 2016.

O altă opțiune este deprecierea rublei transnistrene menținute artificial în ultimii patru ani. Iar șeful executivului, Pavel Prokudin, a cerut susținere financiară din partea Rusiei, susținere care însă întârzie să vină.

XS
SM
MD
LG