Linkuri accesibilitate

Opt din nouă membri sunt avansaţi în CEC de partidele parlamentare, după principiul proporţionalităţii, şi unul de către preşedinţie.

Comisia parlamentară juridică a avizat candidații Parlamentului pentru o nouă componență a Comisiei Electorale Centrale, care va organiza alegerile prezidențiale directe din 30 octombrie. Puterea și opoziția și-a împărțit cei opt membri ai Comisiei din totalul de nouă, ultimul urmând a fi delegat de șeful statului, iar aprobarea lor în plenul Parlamentului este așteptată tot săptămâna aceasta. Nu este limpede deocamdată cum va fi tranșat postul de președinte al CEC.

Înainte de a proceda la reformatarea comisiei ce se ocupă de organizarea alegerilor, puterea a respins două propuneri ale opoziţiei de modificare a formulei de desemnare a membrilor ei. Una, aparţinând socialiştilor, ar fi sporit rolul opoziţiei la constituirea Comisiei. Alta fusese formulată de liberal-democraţi şi urmărea lipsirea politicienilor de această prerogativă şi mutarea ei în mâinile societăţii civile.

Formula politică rămasă în vigoare, însă, prin care opt din nouă membri sunt avansaţi în Comisie de partidele parlamentare, după principiul proporţionalităţii, şi unul de către preşedinţie, face practic imposibilă ascensiunea unui reprezentant al opoziţiei în fruntea Comisiei, prin urmare demonstrează nesinceritatea semnalelor pe care le-a lansat puterea până acum că şi-ar dori ca acest lucru să se întâmple.

Ultima dată despre acest lucru vorbea de pildă speakerul democrat Andrian Candu, care spunea, precizând că-şi exprimă un punct de vedere propriu, că preşedintele CEC trebuie să fie reprezentant al opoziţiei. Cu toate acestea, opoziţia, constituită acum din trei partide – PSRM, PLDM şi PCRM - a primit dreptul să numească doar trei membri în CEC, faţă de cinci care vor reprezenta majoritatea. Probabilitatea că o astfel de componenţă va vota un preşedinte reprezentând opoziţia este aproape nulă şi s-ar putea mări doar în baza unei înţelegeri mutuale între forţele politice parlamentare.

Deputatul socialist, Vasile Bolea, neagă că o astfel de înţelegere s-ar afla în discuţiile dintre putere şi opoziţie şi se declară sceptic că aceasta ar putea exista în viitor: „Odată ce puterea este reprezentată de cinci membri din nouă, eu cred că ei îşi vor alege reprezentantul lor. Dl Candu poate spune multe, dar vorbele lui se contrazic cu faptele.”

Pe de altă parte, cele trei formaţiuni de opoziţie care ar putea să pretindă la preşedinţia CEC nici nu prea par entuziasmate de ideea deţinerii acestei pârghii, pentru că sunt de părerea că ea generează prejudicii de imagine formaţiunilor politice din cauza suspiciunilor de fraudă electorală care planează adesea asupra unei astfel de instituţii.

Iurie Ciocan

Iurie Ciocan

Ultimul preşedinte al ei, Iurie Ciocan, de exemplu, a trebuit nu demult să facă faţă atât unor acuzaţii de fraudă formulate de fostul său adjunct, Ştefan Urâtu, cât şi unei imense revolte venite din partea susţinătorilor referendumului pe care îl respinsese Comisia acum câteva săptămâni. Potrivit unor surse, numele lui Iurie Ciocan nu se mai regăseşte pe lista propunerilor pentru CEC tocmai din cauză că partidele s-au ferit să atragă asupra lor această revoltă.

Printre cei aprobaţi astăzi de comisia de profil figurează, în schimb, un candidat al democraţilor numit nu demult şi în fruntea agenţiei de protecţie a datelor cu caracter personal, dar şi un candidat al socialiştilor care este frate al unui deputat din fracţiunea parlamentară a acestui partid.

Mai multe organizaţii neguvernamentale, în frunte cu Asociaţia PromoLex, au criticat, într-o declaraţie, „lipsa de transparenţă” ce însoţeşte procesul de reformatare a CEC şi au optat pentru o formulă tehnocrată, bazată pe concurs, care ar minimaliza probabilitatea ca membrii CEC să favorizeze pe perioada mandatului formaţiunile politice care îi avansează acum în funcţii.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG