Linkuri accesibilitate

Iurie Morcotîlo: „Tiraspolul nu mai are rezerve ca să mențină artificial cursul rublei”


Criza bugetară și financiară din regiunea transnistreană – o privire de la Chișinău.

Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză bugetară și de valută fără precedent. De la începutul lui martie, băncile și casele de schimb nu mai vând dolari, euro, hrivne ucrainene, ruble rusești sau lei moldovenești. În lipsa valutei, mai mulți importatori spun că nu-și pot onora contractele și că ar fi ajuns în pragul falimentului. A început să înflorească piața neagră de valută. Diminuarea comerțului pune sub lovitură bugetul regiunii separatiste, care are datorii de peste 300 de milioane de ruble transnistrene (26,5 milioane dolari) față de angajații bugetari. Cum se văd cauzele crizei de la Chișinău? Europa Liberă a discutat cu economistul de la Centrul analitic independent Expert-Grup, Iurie Morcotîlo:

Iurie Morcotîlo: „Provenienţa crizei economice vine atât din plan intern, cât şi din plan extern. Din plan intern regiunea are foarte multe constrângeri la competitivitatea economiei sale şi foarte mult depinde de pieţele externe atât de importul, cât şi de exportul mărfurilor. Pe plan extern ea a fost afectată foarte puternic de criza economică din Federaţia Rusă şi Ucraina. Noi cunoaştem că foarte multe persoane din regiunea transnistreană lucrează în Federaţia Rusă şi transmiteau remitenţele în regiune. Aceasta era o contribuţie semnificativă la influxul de valută străină – în dolari, în ruble ruseşti, în euro – în regiunea transnistreană. Al doilea influx, ca pondere

Iurie Morcotîlo

Iurie Morcotîlo

foarte semnificativă, era din exporturi.

Regiunea transnistreană foarte mult depinde de pieţele Uniunii Europene. În 2015 şi fluxul acesta s-a diminuat şi exporturile, în primul rând, la principalii agenţi economici, cum este Uzina metalurgică de la Râbniţa, în 2014-2015 au scăzut, respectiv, din partea aceasta tot a scăzut şi influxul de valută.

Cuantumul de valută, care vine în regiune, este doar o parte a ecuaţiei. Altă parte a ecuaţiei este ajustarea cursului de schimb al valutei faţă de leu, dolar sau euro. Şi aici autorităţile din regiune au decis să menţină cursul stabil, spre deosebire de toate ţările din regiune. Noi cunoaştem că, pe parcursul anilor 2014-2015, majoritatea ţărilor din CSI au devalorizat valutele naţionale şi doar regiunea transnistreană a rămas cu un curs stabil. Şi alt aspect e că

Menţinerea artificială a cursului nu favorizează exporturile...

menţinerea artificială a cursului nu favorizează exporturile, fiindcă agenţii economici din regiunea transnistreană devin mai puţin competitivi pe pieţele unde s-au devalorizat valutele. Şi, respectiv, aceasta i-a bătut foarte puternic pe agenţii economici care exportau atât pe malul drept al Nistrului, cât şi în Ucraina, Federaţia Rusă.

În aşa situație, când influxul de valută scade şi populaţia începe să înţeleagă că cursul devine destul de artificial, populaţia doreşte să facă rezerve în valută şi cererea faţă de valută a început să crească.

Atât timp când aşa-numita autoritate monetară, aşa-numita bancă centrală din Tiraspol avea rezerve destul de semnificative, ea făcea intervenţii şi, pe parcursul anului 2015, dolari şi euro erau în regiune pentru a satisface

La începutul anului 2016, deja rezervele oficiale de valută ale regiunii s-au epuizat, însă cererea a devenit şi mai mare...

cererea. La începutul anului 2016, deja rezervele oficiale de valută ale regiunii s-au epuizat, însă cererea a devenit şi mai mare. Şi aceasta a dus la faptul că pe piaţa oficială practic e imposibil să cumperi valută, cursul de pe piaţa oficială şi de pe piaţa neagră a început să fie diferit. În unele cazuri autorităţile recunosc că, dacă cursul oficial e de 11,5 ruble pentru un dolar, pe piaţa neagră în anumite momente ajungea până la 18 ruble per dolar.”

Europa Liberă: Dar am o curiozitate tehnică. Şi reporterii noştri din regiune relatează despre fenomenul aşa-numitei pieţe negre de valută. Cum ajunge totuşi fizic această valută în stânga Nistrului, dacă s-ar părea că nu e? Deci, pe piaţa neagră cum de ajunge?

Iurie Morcotîlo: „Aceasta şi e principala deosebire. De exemplu, sistemul bancar de pe malul drept şi de pe malul stâng nu sunt interconectate direct, băncile din regiunea transnistreană pot face tranzacţii cu cele de pe malul drept numai prin intermediul băncilor ruseşti, fiindcă ele au conturi doar în Federaţia Rusă şi tranzacţiile dintre malul drept şi malul stâng în sistemul bancar sunt dificile. În timp ce agenţilor economici, să-i numim aşa, care se ocupă cu speculaţii valutare pe piaţa neagră nu le este închis drumul pe malul drept, ei pot veni să colecteze artificial, în funcție de curs, să vină pe

Speculanții pot veni pe malul drept al Nistrului să se alimenteze cu dolari...

malul drept să se alimenteze cu dolari, cu lei, cu euro şi să meargă în regiunea transnistreană, şi acolo deja să vândă la un preţ mai ridicat pentru aşa-numite ruble, acesta e un aspect. Şi al doilea aspect este că pe piaţa neagră pot avea acces anumiţi agenţi economici care au protecţie în organele publice din regiunea transnistreană. Deci, componenta corupţională poate fi aici implicată. Eu sunt sigur că autoritatea monetară sau din procuratura din regiune cunosc situaţia, însă unii pot profita din chestia aceasta, să închidă ochii pentru a facilita astfel de tranzacţii pe piaţa neagră de valută.”

Europa Liberă: Dar cine sunt afectaţi de pe urma acestei situaţii, în primul rând?

Iurie Morcotîlo: „În cazul dat, populaţia care este lipsită de avantajul de a face anumite depozite sau rezerve pe viitor în valută străină. Fiindcă cursul acesta artificial, care este la moment, nu va fi menţinut permanent şi în timpul când se va devaloriza rubla cei care nu au reuşit să facă rezerve în oricare valută efectiv vor pierde din valoarea rezervelor lor. Şi altă treaptă a populaţiei care efectiv pierde acum sunt agenţii economici care au nevoie de valută în activitatea de zi cu zi pentru a face importuri şi, neavând acces la valută, ei sunt blocaţi pentru a face importurile în regiune.

Populația va fi direct afectată când autoritatea monetară din regiune va fi nevoită să devalorizeze rubla şi aceasta va genera inflaţie...

Dacă ne referim doar la straturile cele mai vulnerabile, direct acum, la momentul actual, când nu sunt dolari sau euro, orice valută pentru a fi schimbată, acestea nu sunt direct afectate, fiindcă veniturile lor principale sunt în aşa-numite ruble care vin din bugetul transnistrean. Ei vor fi afectaţi, în primul rând, atunci când autoritatea monetară din regiune va fi nevoită să devalorizeze rubla şi aceasta va genera o inflaţie oarecare, fiindcă, cu cât mai mult ei vor decide să menţină acest curs artificial, cu atât mai mare va fi şocul în viitor pentru cursul oficial de schimb care va genera şi inflaţie mai mare. Inflaţia mai mare în viitor va influenţa deja şi păturile mai vulnerabile, care au un venit stabil, presupunem, doar în ruble transnistrene şi depind completamente de transferurile sociale sau pensii din bugetul regiunii.”

Europa Liberă: Dar, să spunem, într-un scenariu optimist, cât ar putea să mai dureze această situaţie? Cât ar putea să o mai întindă autorităţile din stânga Nistrului artificial într-un scenariu optimist?

Iurie Morcotîlo: „De facto, autorităţile recunosc că nu mai au rezerve să menţină cursul acesta artificial şi încep să aplice metode mai restrictive, de exemplu, au început raidurile din partea ministerului de interne pentru a controla tranzacţiile în casele de schimb. Acum recent aşa-numitul preşedinte al regiunii, Şevciuk, a emis un ordin ca toţi exportatorii să fie obligaţi să vândă veniturile lor din export, valuta pe care o primesc din export să o vândă pe piaţa internă.

Aci este o dilemă destul de importantă, fiindcă anul acesta în regiune este din nou un an electoral...

Acestea sunt primele măsuri care apar într-o criză valutară. Şi în caz dacă nu se redresează situaţia într-o lună sau două, fiindcă ei, de exemplu, au anunţat că în a doua jumătate a lunii aprilie se planifică primii exportatorii să înceapă să vândă valută, și dacă şi această măsură nu va ajuta, în opinia mea, ei vor fi nevoiţi să meargă la reajustarea cursului de schimb.

Însă aici este o dilemă destul de importantă, fiindcă anul acesta în regiune e din nou an electoral. Dacă în anul precedent erau alegeri în aşa-numitul soviet suprem, anul acesta sunt planificate alegeri prezidenţiale. Şi aici factorul acesta de a menţine stabil cursul de schimb pentru a nu permite să se accelereze inflaţia intră în contradicţie cu logica economică, că nu sunt rezerve, trebuie de ajustat. Eu cred că autorităţile vor întinde situaţia cel puţin până la finele anului, pentru a nu permite devalorizarea, cât de cât.”

Europa Liberă: Deci, pe lângă cauzele obiective pe care le-aţi enumerat dumneavoastră, să înţeleg că factorul politic se răsfrânge asupra situaţiei?

Iurie Morcotîlo: „Da. Şi încă un argument că factorul politic este decisiv, autoritatea monetară, aşa-numita bancă centrală, recent a iniţiat propunerea să fie introdus un coridor de fluctuaţii pentru rubla transnistreană, ca el să se

Cu cât mai mult vor amâna decizia de ajustare a cursului, cu atât mai mare va fi costul pentru populaţie...

ajusteze treptat. Însă, spre deosebire de alte jurisdicţii, cu toate că nu este regiunea recunoscută, decizia finală în politica monetară, oricât e de straniu, aparţine nu băncii centrale, dar aparţine aşa-numitului soviet suprem, parlamentului. Şi parlamentul a refuzat propunerea băncii centrale. Deci, se observă clar că autoritatea monetară este legată pe mâini să intervină cu anumite instrumente economice care sunt adecvate în conjunctura respectivă.

Factorul politic totuşi ia decizia din considerente pur politice sau electorale. Într-adevăr autorităţile se află într-o dilemă foarte puternică şi deciziile, care trebuiau luate în domeniul politicii monetare, politicii valutare întârzie cel puţin cu doi ani în regiune. Şi cu cât mai mult vor amâna decizia de ajustare a cursului, cu atât mai mare va fi costul pentru populaţie, în primul rând, din punct de vedere inflaţionist. Pur şi simplu, populaţia nu prea înţelege care sunt factorii economici de bază, fiindcă lor li se aduc argumente că cineva din extern este vinovat pentru starea deplorabilă economică şi nu factorii interni. Deja sunt primele semne că preţurile au început să crească în regiunea transnistreană. Dacă în ultimii unu-doi ani preţurile au crescut cu 1% sau 2%, acum deja la unele produse cresc cu peste 10%.”

XS
SM
MD
LG