Linkuri accesibilitate

Interviul matinal cu deputatul liberal-democrat despre aspecte ale modificării Codului Electoral.

Un proiect de modificare a Codului Electoral, cauzată de revenirea la alegerea directă a Preşedintelui Republicii Moldova, a fost depus în parlament şi urmează să intre în procedură de adoptare. Reguli noi sau doar ajustarea celor vechi la noi realităţi?

Valeriu Ghileţchi

Valeriu Ghileţchi

O convorbire despre aspectele tehnice şi politice ale schimbărilor şi completărilor din Codul Electoral, dar şi despre rostul lor cu deputatul liberal-democrat Valeriu Ghileţchi.

Europa Liberă: Grupul de lucru abilitat cu pregătirile pentru amendarea şi completarea Codului Electoral, în vederea revenirii la alegerea directă a şefului statului, grup din care faceţi parte, a depus proiectul respectiv de lege în Legislativ. Ce urmează procedural, tehnic?

Valeriu Ghileţchi: „Procedural urmează dezbaterea acestui proiect de lege în prima lectură. Presupun că această dezbatere ar putea avea loc chiar în această săptămână, deoarece suntem presați de timp. După dezbaterea în prima lectură vor urma amendamente și apoi adoptarea proiectului de lege în lectura a doua.”

Europa Liberă: Ce constrângeri de timp există privind amendamentele propriu-zis?

Valeriu Ghileţchi: „Proiectul de lege urmează să fie adoptat în termen relativ restrâns, deoarece este și o recomandare a Comisiei de la Veneția ca toate regulile ce țin de campaniile electorale să nu fie modificate cel puțin cu 6 luni înaintea campaniei, adică ar fi bine ca toți cei care vor participa în această cursă prezidențială să cunoască regulile de joc cu suficient timp înainte de declanșarea acestei campanii. De aceea grupul de lucru s-a străduit ca să finalizeze acest proiect de lege, să-l înregistreze, urmând ca Parlamentul să-l ia în dezbatere și să-l adopte.”

Europa Liberă: De ce, în general, a fost necesară reînnoirea „regulilor de joc”, de vreme ce Curtea Constituţională a decis revenirea la situaţia dinaintea modificării Constituţiei, la 2000, inclusiv la insistenţa Dvs.? Altfel spus, după ce Curtea, la 4 martie, „a revigorat prevederile privind alegerea Preşedintelui prin vot direct, secret şi liber exprimat, în redacţia anterioară modificării neconstituţionale” şi „a revigorat prevederile Codului Electoral de până atunci?

Valeriu Ghileţchi: „Eu cred că sunt două elemente: revigorarea Codului Electoral în cazul dat și revigorarea oricărui act legislativ care din punctul meu de vedere ar trebuie să fie urmate de o decizie a Parlamentului, pentru că este cel mai corect lucru. Parlamentul este organul legislativ și atunci el trebuie să voteze orice act legislativ.

În al doilea rând, în acești 15 ani s-au produs mai multe modificări: au fost incluse noi elemente în Codul Electoral și era necesar ca toate elementele care deja au fost introduse pe parcursul celor 15 ani să fie aplicate și în cazul campaniei de alegere a Președintelui.

Spre exemplu, durata campaniei, modul cum sunt formate circumscripțiile, cum sunt formate consiliile electorale și alte chestiuni tehnice - ele trebuiau ajustate deja la noile realități. Pe lângă aceasta, era și un element cheie ce ține de înaintarea candidatului la funcția de Președinte, cu câte semnături urma să fie înaintat candidatul, cum urmează să fie colectate aceste semnături, listele de subscripție și toate aceste chestiuni trebuiau precizate și ele, de fapt, urmează încă să fie discutate în cadrul Parlamentului pentru a avea claritate în vederea înaintării și înregistrării candidatului.”

Europa Liberă: Haideți să le luăm pe rând, dle Ghileţchi. Se propune în proiect în loc de 180 de mii de semnături pentru înregistrarea candidatului 15 mii – o reducere drastică. De ce?

Valeriu Ghileţchi: „În primul rând, cele 180 de mii sunt mai degrabă o interpretare. Deoarece, ca și în cazul semnăturilor colectate pentru organizarea referendumului, la momentul când prevederea a fost votată noi aveam în țară județe, 12 unități teritoriale administrative de nivelul doi, dacă nu greșesc. Acum, având în vedere că noi avem deja 35 de raioane, deci 18 raioane de înmulțit cu 10 mii ar însemna 180 de mii. Dacă s-ar fi rămas la județe norma aceasta trebuia să fie de 60 de mii, deci prin urmare era și o chestiune de interpretare.

Noi am reieșit de data aceasta din alte considerente și anume din anumitele recomandări care vin din partea Comisiei de la Veneția unde ea spune că acest număr de semnături ar trebuie să fi în jur de 1% din numărul alegătorilor. A fost o propunere să menținem cifra de 20 de mii, pentru că până la introducerea cifrei de 60 de mii candidații care ulterior au fost aleși președinți: domnul Snegur, dl Lucinschi, dacă nu greșesc ei au fost nevoiți să colecteze a câte 20 de mii de semnături. Dar în cadrul discuției în grupul de lucru s-a convenit să micșorăm cifra de 20 de mii la 15 mii, deoarece am micșorat durata campaniei electorale. Campania electorală era de trei luni de zile și niciun candidat nu poate colecta semnăturile înaintea declanșării campaniei electorale.”

Europa Liberă: Dle Ghileţchi, o întrebare care nu vă vizează în mod direct, dar sunt curioasă să știu părerea Dvs.: faptul că în cazul referendumului nu s-a schimbat cifra de semnături, cea care tot părea imens de mare pentru că era proiectată la judeţ, nu raion, iar în cazul viitoarelor prezidenţiale ac eastă cifră se schimbă cu suficient timp înainte de scrutin, Dvs. cum vi se pare?

Valeriu Ghileţchi: „Mie mi se pare foarte corect, adică regulile de joc trebuie schimbate înaintea jocului. Ce s-a întâmplat cu referendumul este că cei care au început să colecteze semnături pentru referendum erau foarte conștienți de regulile care sunt, cerințele care erau în vigoarea. Ei urmau să ceară Parlamentului să modifice aceste regulile și apoi să colecteze semnături.”

Europa Liberă: Deci, problema lor e că nu au cerut?

Valeriu Ghileţchi: „Sigur. Pentru că trebuiau să ceară mai întâi modificarea acestor reguli. Noi acum vrem să modificăm aceste reguli, ca apoi să nu vină învinuiri că noi le-am modificat înainte de începerea campaniei electorale.”

Europa Liberă: Insistând iarăși pe aspectele tehnice. În general, cât de posibil este ca , dacă tot se modifică acum Codul Electorală, să se stabilească şi un procedeu mai modern de vot, ca să fie oferite şanse în plus numărului considerabil de moldoveni aflaţi peste hotare să voteze, de exemplu, în mod electronic? S-a examinat în general măcar teoretic posibilitatea asta?

Valeriu Ghileţchi: „Despre votul electronic s-a vorbit de mai multe ori, dar nu cred că la ora actuală suntem gata pentru acest vot. Deși, personal aș pleda pentru această modalitate de vot. Dar acest lucru cere cheltuieli suplimentare, cere de asemenea anumite instruiri și îndemânări din partea alegătorilor, pentru că nu orice alegător va putea să voteze în mod electronic din lipsa pregătirii în utilizarea unei mașini, trebuie să cunoști cum poți vota în mod electronic. Eu cred că este o chestiune de viitor la care vom reveni. La ora actuală nu avem timp, nu avem suficiente resurse ca să trecem la votul electronic.”

Europa Liberă: Deci, nu se va vota electronic în acest scrutin?

Valeriu Ghileţchi: „Faptul că avem registru electronic deja este un pas înainte, pentru că registrul electronic ne permite să evităm fraudele electorale. Adică o persoană care a votat o singură dată sistemul deja atestă acest lucru și ea nu mai poate vota a doua oară oriunde s-ar afla ea. Registrul electronic a fost o chestiune mai importantă decât votul electronic, deși repet, votul electronic este o opțiune bună pentru viitor.”

Europa Liberă: Încă o precizare mai mult tehnică, dar principial, și ea ține de durata pe care candidatul ar trebui s-o fi locuit pe teritoriul Republicii Moldova. Ați văzut probabil că presa a scris, după ce ați depus acest proiect la Parlament, că ar fi nevoie de cel puțin ultimii 10 ani trăiți pe teritoriul Republicii Moldova. Dar asta ar exclude eventuali potențiali candidați din cursă. De aceea vreau să precizăm acum cum e cu această prevedere: ultimii 10 ani sau în general 10 ani să fi avut candidatul trăiți pe teritoriul Republicii Moldova?

Valeriu Ghileţchi: „Opiniile sunt împărțite în vederea acestor 10 ani. Unii consideră că ar trebuie să fie ultimii 10 ani dacă o persoană aspiră la funcția de Președinte, alții consideră că este important ca cel puțin 10 ani persoana să fi locuit pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Proiectul pune punct în asta?

Valeriu Ghileţchi: „Dacă în cadrul dezbaterilor nu vom reuși să identificăm un consens privind acești 10 ani, eu cred că va trebui să ne adresăm la Curtea Constituțională, adică să vedem totuși care ar fi interpretarea corectă a acestei norme constituționale. Deoarece 10 ani de zile sunt o normă constituțională, nu este o invenție a Parlamentului, ci este o normă constituțională și atunci această normă constituțională ar trebui interpretată și aplicată în mod corect.

Din punctul meu de vedere este important ca persoana să fi locuit 10 ani pe teritoriul Republicii Moldova, deși înțeleg raționamentul și celor care vorbesc de ultimii 10 ani. Din alte considerente chiar și practice ca să fii președintele unei țări ar fi de dorit ca să fi locuit în ultima perioadă pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ce ar putea, dle Ghileţchi, dacă vorbim de legislaţie şi practici, ce ar putea face dificil, dacă nu chiar imposibil conflictul dintre ramurile puterii, odată cu revenirea la alegerea directă a şefului statului? (şi ne gândim la precedente Snegur – ministrul Apărării Creangă, Lucinschi – majoritatea parlamentară ș.a.m.d.) S-a avut în vedere, cel puțin ca spirit, sau se are în vedere un mecanism, o garanție legislativă în acest sens?

Valeriu Ghileţchi: „Eu am propus un amendament, el încă nu a fost acceptat, sper că în lectura a doua va fi acceptat și anume: ca viitorul președinte să nu facă parte din niciun partid politic. Chiar dacă la ora actuală el este membru al unui partid politic să-și suspende calitatea sa de membru într-un partid politic din următoarele considerente: dacă viitorul președinte se va lansa în bătălii politice, în special în bătălii cu majoritatea parlamentară, atunci noi vom călca pe grebla pe care am călcat anterior la care v-ați referit.

De fapt, și modificarea Constituției în anul 2000 este un rezultat al acelei lupte dintre președintele Petru Lucinshi și majoritatea parlamentară Alianță pentru Democrație și Reforme. Eu consider că viitorul președinte ar trebui să reprezinte întreaga națiune. El nu ar trebuie să se implice în bătălii politice, el este mediatorul puterilor în stat, el are pârghii foarte importante care vor contribui la lupta împotriva corupției, numirea procurorului general, numirea judecătorilor, de asemenea în plan extern să promoveze imaginea Republicii Moldova. Dacă el își va folosi competențele care îi sunt conferite astăzi de către Constituție el va putea ajuta mult Republicii Moldova în atingerea unei bunăstări.”

Europa Liberă: Și amendamentul despre care vorbiți ce e cu el, la ce etapă este?

Valeriu Ghileţchi: „Este vorba despre un amendament care să se refere la președintele deja ales. Deci în Codul Electoral va fi un amendament legat de cel care a câștigat alegerile ca să îl obligăm prin lege să-și suspende activitatea sau calitatea sa de membru într-un partid politic. Noi am avut experienţă cu dl Voronin când el a rămas președintele Partidului Comuniștilor și această experiență din nou confirmă că este important ca viitorul președinte după ce va fi ales să se distanțeze de aceste lupte politice, în sensul îngust al acestui cuvânt, deoarece totdeauna va exista o luptă politică între diferite partide.”

Europa Liberă: Dle deputat, PSRM susținea la un moment dat, încă de la crearea grupului de lucru, că va fi solicitată expertiza Comisiei de la Veneția cu privirea la modificările Codului Electoral. S-a întâmplat ceva în acest sens?

Valeriu Ghileţchi: „Nu s-a întâmplat. Am vorbit despre o altă modalitate de a atrage Comisia de la Veneția în expertizarea acestui proiect de lege şi anume vom invita experți din partea Comisiei de la Veneția ca ei să participe cu noi la o dezbatere eventual între prima și a doua lectură.”

Europa Liberă: De ce?

Valeriu Ghileţchi: „Deoarece trimiterea acestui proiect de lege la Comisia de la Veneția în termeni practici ei nu vor putea să ne ofere un aviz mai degrabă de toamnă sau poate chiar la începutul anului viitor. Pentru că ei au procedurile lor, ei au ședințele lor deja planificate, dacă nu greșesc se întrunesc în plen doar de două ori pe an. Deci, noi fizic nu reușim să obținem avizarea acestui proiect de lege cu suficient timp înainte pentru a declanșa campanie electorală - asta ar putea fi chiar și un impediment, adică cineva ne-ar învinui că noi tărăgănăm alegerile prezidențiale.

De aceea, s-a propus să mergem pe o altă cale şi să invităm experți din partea Comisiei de la Veneția. Prezența lor aicea va da o siguranță mai mare că acest proiect de lege corespunde normelor internaționale și în particular celor europene. Şi apoi să nu uităm, așa cum ați menționat la începutul emisiunii, noi vorbim despre revigorarea Codului Electoral și ce am făcut noi, noi doar l-am ajustat. Noi nu am introdus elemente noi, nu am venit cu un concept nou privind alegerea președintelui de către popor.”

XS
SM
MD
LG