Punctul principal din programul politic al Partidului Mișcarea Populară – unirea cu Moldova – e considerat de Răzvan Voncu drept simplă demagogie interesată electoral. Articolul din „Adevărul” îl critică pe liderul partidului, fostul președinte Traian Băsescu, că se face a nu vedea contradicția: România s-a ferit întotdeauna să accepte orice abdicare de la prevederile Tratatului Helsinki – e vorba de inviolabilitatea frontierelor. ”Nu-mi imaginez cum se poate face unirea, fără a legitima, în acelaşi timp, mişcările secesioniste din Ucraina şi (totodată proiectul) Novorossia”, scrie Voncu. Traian Băsescu n-ar urmări decât votul moldovenilor cu cetățenie română, prin care speră să atingă un procent de 10% în viitoarele alegeri parlamentare din România, și deci statutul de forță politică-arbitru.
La conferința Reperezentanților Comunităților Locale din România și Republica Moldova, primarul general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a propus ca înfrățirile dintre orașele din Republica Moldova și cele din România, dar și din alte țări europene, să includă și ceva alocări bugetare. Multe milioane de euro au ajuns in Republica Moldova in ultimii ani, dar, se arată într-o știre de pe site-ul ziare.com, „s-au oprit la nivelul Guvernelor. Oamenii n-au văzut din asta rezultate, au considerat că banii s-au furat și de aici chiar și o dezamîgire vizavi de ajutorul primit din partea. În asemenea condiții, 5, 10 sau 20 de mii de euro care ar ajunge în primăria unui oraș moldovenesc ar da oamenilor sentimentul că opțiunea proeuropeană nu e în zadar. Primarul general interimar al Bucureștiului a fost de acord: ”În timp, vom putea ajunge să reparăm nedreptățile istoriei. însă, pentru ca Unirea să devină posibilă, trebuie să o construim zi de zi. Noi, primarii, trebuie să lucrăm în fiecare zi in favoarea Unirii. La noi în comunitate trebuie să le explicăm sau să le reamintim oamenilor că avem același sânge, suntem același popor. Sunt sigur că oamenii din generația mea vor vedea cum granița de peste Prut devine istorie", a susținut Răzvan Sava.
Comentatorii de presă din România sunt îngrijorați de lipsa de exigență din societatea românească. Își anunță candidaturile la apropiatele alegeri locale protagoniștii unor dosare răsunătoare de corupție: fostul primar al sectorului 5 din București, social-democratul Marian vanghelie, sau primărița social-democrată a Craiovei, Olguța Vasilescu. Ioana Ene-Dogioiu, de la Ziare.com, reamintește că legea e cea care îngăduie acest lucru. Adaugă însă: ”Mă tem că acest popor are o foarte mare toleranță la corupție, la ilegalitate în general. (...) nu ne înfurie hoția în sine, ci doar neîmpărțirea prăzii. (...) și cât timp lucrurile stau așa, poate Direcția Națională Anticorupție să bage zilnic în pușcărie câte unul. In locul lui va apărea unul nu integru, ci doar mai abil”.
Andrei Pleșu se revoltă în „Adevărul” în legătură cu înțelesul pervertit care se dă exigenței: se tolerează cu ușurință abuzuri și obrăznicii ale politicienilor, ale oamenilor de partid, dar brusc apare o hiperexigență față de un guvern de tehnocrați, care are la dispoziție doar șase luni de mandat. În speță, e vorba de criticile și ironiile la adresa guvernului condus de Dacian Cioloș, a premierului însuși și a unora dintre miniștrii săi.
