Linkuri accesibilitate

La sfîrșit de săptămână cu Valentina Ursu și invitații săi: locuitori ai Chișinăului, scriitoarea Lilia Calancea și fostul prim-ministru Theodor Stolojan.

Despre Moldova se zice că, din voia întâmplării, a devenit stat independent, spre deosebire de o bună parte a țărilor de pe glob care și-au dobândit prin sacrificii dreptul de a-și decide liber soarta. Republica Moldova este singura țară din lume în care guvernanții au dat foc Declarației de Independență. Despre realizări, eșecuri și viitor vorbim la acest sfârșit de săptămână.

O dată la patru ani cetățenii aleg politicienii, sperând de la ei locuri de muncă, salarii mai bune și curățenie morală. Dar după un sfert de secol de la proclamarea independenței, sunt multe voci care spun că Moldova eșuează ca stat. După fiecare reformă începută, cei reformați ajung să fie mai săraci, iar cei care sunt chemați să facă reforme ajung a fi și mai bogați.

Oamenii cu care am discutat pe străzile capitalei regretă că au votat corupție și culeg sărăcie.

Europa Liberă: Cum au fost aceşti 25 de ani de independenţă pentru Republica Moldova şi cetăţenii acestui stat?

„Pierduţi. Nu am făcut nimic. Cred că poporul nu i-a ales pe acei pe care a trebuit să-i aleagă. Şi acei care au umblat cu minciuna au dus în eroare tot poporul, până s-au căţărat ca păduchii în cap şi nu putem scăpa de ei.”

Europa Liberă: După 25 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, cât de mândri sunt cetăţenii că trăiesc aici?

„Eu, ca tânăr, sincer, nu chiar. Pentru că economia e slabă. Și eu îmi propun să plec peste hotare, nu vreau să rămân aici.”

Europa Liberă: Ce v-a dezamăgit? Şi cine v-a dezamăgit?

„Cei care lucrează în Parlament, care nu fac nimic pentru ţară, pur şi simplu, fură banii statului. Şi corupţia, şi sărăcia e mare.”

Europa Liberă: Şi dacă aleg toţi cetăţenii să abandoneze ţara, să plece de aici, cine rămâne şi ce viitor are statul acesta?

„Nu că nu are viitor, dar ca să stea tinerii trebuie să-şi dea seama cei de mai sus ce se întâmplă şi să-i oprească cumva.”

„Dacă ar trebui să votez acum pentru cineva, niciun partid care a fost la conducere eu nu-l votez.”

Europa Liberă: De ce aţi pierdut încrederea? Ce v-a dezamăgit?

„De aceea că se ocupă numai cu tâlhăritul, cu nănăşismul şi cumătrismul.”

Europa Liberă: За 25 лет независимости Республики Молдова, что было плохо и что было хорошо?

„Я приехала из Германии. Я всю жизнь до 30 лет прожила здесь, получила образование и смотрю с большим ужасом на ту страшную «сказку», которая по сути дела происходит в Молдавии. Молдавию за границей называют «страной чудес», то что происходит с правительством, то что долгое время не могли найти общий язык между собой руководящие здесь. Приходящие к власти люди для людей что делают? Ничего.”

Europa Liberă: А какие политики должны быть у власти чтобы что-то изменилось в стране?

„Грамотные, профессиональные люди, с определенным образованием, растить каким-то образом.”

Europa Liberă: Сколько лет еще понадобятся?

„Я думаю что лет 50 понадобятся сменить не одно поколение на то чтобы здесь как бы что-то пришло в сознание.”

Europa Liberă: Вы бы вернулись в Молдову?

„Конечно я бы вернулась в Молдову если здесь был хотя бы относительный порядок, хоть какое-то производство, хоть какая-та юридическая защищенность. А так этого нет здесь... Без коррупции, без кумаства, взяточничество. Вот и все. Хотелось бы конечно, но эта сказка опять, эта хорошая сказка.”

Europa Liberă: Cum au fost aceşti 25 de ani pentru independenţa Republicii Moldova?

„Of, dacă voi spune, se vor supăra unii. Nu cred în aşa stat.”

Europa Liberă: De ce?

„E un stat artificial făcut.”

„Stat ratat, cu părere de rău.”

Europa Liberă: De ce s-a adâncit această prăpastie între cei care o duc greu şi foarte greu şi cei care au ajuns să fie bogaţi, numiţi oligarhi de către cetăţeni?

„După ’96 încoace sau după ’94, când a venit la putere chiar şi acelaşi Diacov, agrarienii erau atunci, au permis să se formeze clanurile mafiote. Să nu mai vorbim de justiţie, ce se petrece în justiţie. Dacă în justiţie ar fi o regulă sau se va respecta legea, cum este ea, bună sau rea, ar fi foarte bine.”

„Chiar acum m-am întâlnit cu un coleg la piaţă, îmi povesteşte, trei copii are, toţi sunt plecaţi.”

Europa Liberă: Şi dacă pleacă toţi?

„Aceasta şi e problema. Pleacă din cauza sărăciei, din cauza oligarhiei, din cauza hoţilor, din cauza bandiţilor, nu ştiu cum să-i mai numesc.”

„Pun gratii, antiglonţ în Parlament, se tem de popor. Aceasta e o forţă mare. Dar poporul nostru este blând şi nu e un popor care să lupte. Şi toţi ne îndeamnă că sângele nu trebuie vărsat. Dar printr-o manieră mai dură, mai grosolană se poate de scăpat de ei.”

Europa Liberă: Ce vă doriţi cel mai mult?

„Ca poporul să fie popor, iar cei care conduc poporul să conducă pentru popor, dar nu pentru dânşii. Aceasta îmi doresc în toţi aceşti 25 de ani, sunt cu inima şi cu gândul că totuşi va veni posibilitatea aceea când vom putea să ne luăm ţara înapoi şi să scăpăm de urgiile acestea care sunt ca nişte căpuşe, s-au înfipt în trupul nostru, al poporului, şi sug, şi sug şi nu putem până când scăpa.”

Europa Liberă: Care e răul cel mai mare astăzi în Moldova? Cine e acest rău mare?

„Sigur că tot este acel care stă în umbră şi dirijează cu toate păpuşile. Nu e atât de atotputernic, dar a pus mâna pe toate pârghiile şi pe toţi îi şantajează, şi îi cumpără, şi în vinde, se joacă. Adică este un om crunt, rece. Nu vreau să spun cuvinte murdare, dar ar merita cele mai murdare cuvinte.”

Europa Liberă: Cine?

„Plahotniuc. El îşi bate joc de toţi. Eu socot că 70% din persoanele care sunt slugoii lui Plahotniuc nu sunt bucuroşi de aceasta, dar o fac fiindcă au venituri.”

Europa Liberă: Şi de ce să nu pui interesul cetăţeanului şi al statului ca prioritate?

„Să începem de la Imperiul Otoman, când toţi se duceau cu banii şi îşi cumpărau toate acestea. Şi se vede că acesta e un viciu al nostru naţional.”

Europa Liberă: Sunteţi mândru că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova? Sunteţi patriot al acestei ţări? Noţiunile acestea, în general, se înstrăinează, ajung să fie străine sau mai caracterizează naţiunea?

„Sunt mândru că sunt moldovean şi vrea să fie toţi aşa cum mă simt eu.”

Europa Liberă: Cât de mult sunteţi preocupat de ziua de mâine şi de viitorul acestui stat? Şi cum puneţi dumneavoastră personal umărul ca lucrurile să se schimbe?

„Umărul îl punem de 25 de ani. Sunt rezultate, dar puţine. Majoritatea doresc totuşi să fie o societate unită, sunt convins că va fi, poate nu azi, nu mâine, dar oricum va fi. Chiar dacă nu va fi azi, mâine, la alegerile următoare. Sunt convins că oamenii de acum şi-au dat seama, ştiu ce fac.”

„Păcat de cei ce îşi vând sufletul pentru 100 de lei. Să-ţi vinzi inima, sufletul şi demnitatea, dragostea de neam, de ţară pentru 100 de lei, pentru un kilogram de orez sau pâinea de 16 copeici pe care o promite domnul Voronin din anul 2001 încoace acesta e mare păcat. Noi păcătuim în faţa societăţii, în faţa copiilor, în faţa nepoţilor şi a strănepoţilor. Noi nu ne gândim că ei cândva ne vor blestema că părinţii, buneii lor nu au avut tărie de caracter şi mândrie, şi dragoste de neam şi de ţară să lupte pentru viitorul lor, pentru viitorul ţării. Pe parcursul a 25 de ani trebuia să fim o ţară înfloritoare. Să fi avut un preşedinte cu dragoste de neam, de ţară, noi trebuia să trăim nu mai rău decât europenii. Cât vom fi aparte, atâta timp vom fi călcaţi în picioare şi scuipaţi în suflet.”

Europa Liberă: Dar, în aceşti 25 de ani, aţi sesizat o diferenţă între felul cum guvernează partidele de dreapta şi cele de stânga?

„Nu prea se simte. Ori de dreapta, ori de stânga ei toţi acolo sunt o gaşcă. Se mai ceartă în Parlament, majoritatea dintre ei nu lucrează, acolo ei noaptea fură sau ziua fură şi noaptea dorm. Eu nu-i înţeleg pe dumnealor ce fac. Acolo vreo 10 persoane din 101 dacă ies la microfoane şi mai dezbat ceva.”

„Noaptea fac legi, dar ziua dorm în Parlament.”

Europa Liberă: Este o diferenţă între felul cum conduc partidele de stânga şi cele de dreapta?

„Nu este diferenţă.”

„Au fost şi de dreapta, au fost şi de stânga şi suntem gata să cădem în prăpastie.”

„Noi suntem vinovaţi, în primul rând, că atunci când trebuie de ales, trebuie să alegem oamenii concreţi.”

Europa Liberă: Data viitoare cum veţi vota? Diferit decât aţi votat, în aceşti 25 de ani de independenţă?

„Dacă vom avea tărie de caracter şi putere să fim uniţi împreună, totul va fi normal.”

*

Originară din Strășeni, Lilia Calancea a absolvit Facultatea de Limbi Străine de la ULIM, Institutul de Înalte Studii Europene și Internaționale de la Nisa, Franța, și Institutul Superior pentru Traducători și Interpreți. S-a stabilit cu traiul în inima Europei. Departe de casă de mai bine de un deceniu, de acolo, de la Bruxelles, urmărește tot ce se întâmplă în Moldova. I-am propus și ei să discutăm despre realizările și eșecurile înregistrate pe parcursul celor 25 de ani de independență a Moldovei.

Lilia Calancea: „Mai mult mă interesează partea afectivă, psihologică a eșecului. Pe mine, ca pe orice alt cetățean, mă atinge. Nu mai sunt în Republica Moldova. Eu sunt un cetățean plecat. Sunt printre puținele excepții, printre oamenii care nu au părăsit țara ca să plece la muncă, pentru că trebuiau să-și hrănească copiii. Nici nu eram căsătorită. Am plecat la studii. Și acolo l-am întâlnit pe soțul meu și aceasta m-a făcut să rămân în afara țării. Când ești tânăr, îndrăgostit, îți faci proiecte, e un pic altfel să pleci. Dar când e vorba de familii destrămate, mai ales femeile au trebuit să plece, au fost nevoite, aceasta e cea mai mare tragedie – plecarea femeilor din Republica Moldova. Femei cu studii superioare, cu experiență în meseria pe care au avut-o, femei deștepte, frumoase, și-au sacrificat cei mai frumoși ani, și-au sacrificat familia care e cea mai importantă pentru o femeie. Aceasta e o mare tragedie.”

Europa Liberă: Fenomenul exodului e văzut doar ca un dezavantaj sau totuși ca un avantaj sau și unul, și altul?

Lilia Calancea: „Un singur avantaj văd – ieșirea dintr-o țară care era izolată. Noi nu am avut posibilități, așa cum le au acum tinerii să plece într-o vizită, într-o călătorie, la studii. Când eram eu studentă, era un vis. Ca să îmi deschidă viza pentru studii în Franța, a trebuit să mă pregătesc luni și luni. Dar femeile plecau fără acte, cu un risc pentru viață extraordinar. Fac paralela aceasta ca să vedeți cât de complicat era pe timpul meu să pleci, cu 15 ani în urmă, și cum e acum, când tineretul poate ieși din țară oricând. Avantajul pe care îl văd e că ieși din țară, vezi lumea, vezi cum lumea gândește, cum trăiește, cum se bucură sau nu se bucură de viață, vezi și problemele care apar într-o țară mai civilizată. Și vii acasă cu bagajul acesta, cu mintea mai deschisă, încerci să schimbi niște lucruri. Se întorc tinerii în Republica Moldova, deschid afaceri, au și eșecuri, dar e o experiență de viață foarte bună.”

Europa Liberă: Lilia Calancea a părăsit pentru totdeauna Republica Moldova? Și, în general, acum mai trăiește cu ce se întâmplă acasă? Cât de mult o preocupă și cine guvernează, și ce se face pentru ca Moldova să se apropie de Uniunea Europeană? Pentru că acesta e dezideratul despre care s-a vorbit.

Lilia Calancea: „Eu am plecat de acasă tocmai ca să fac studii europene. În primii ani eram foarte implicată, urmăream fiecare mișcare din țară, economică mai puțin, dar politică pentru că mă interesa mult, era legat și cu studiile mele. În 2002 am plecat la studii în Nisa și după aceasta am continuat studiile în Bruxelles. Eu m-am pornit cu planuri mari. Încă nu am valorificat experiența pe

Înțelegeți și dumneavoastră de câte ori tinerii au fost dezamăgiși de clasa politică. Când erau comuniștii, speram la o schimbare. Acum comuniștii nu mai sunt, e mai greu de sperat la o schimbare.

care am acumulat-o. Din păcate, nu am valorificat-o. Dar cu anii, ca să răspund la întrebare, tot m-am distanțat, m-am distanțat de ce se întâmplă în Moldova. Înțelegeți și dumneavoastră de câte ori tinerii au fost dezamăgiși de clasa politică. Când erau comuniștii, speram la o schimbare. Acum comuniștii nu mai sunt, e mai greu de sperat la o schimbare. Eu nu aș vrea să dau o tonalitate pesimistă, că suntem în cădere liberă, că nu mai există nicio șansă. Poate mi-e ușor să vorbesc despre lucrurile acestea, fiind mai departe de casă. Dar aceasta nu înseamnă că nu sunt la curent cu se întâmplă. Cu toate scandalurile politice nu, pentru că am mai puțin timp acum. Dar eu sunt în contact permanent cu cititorii din Republica Moldova, comunicăm foarte mult și îmi place lucrul acesta. Mai mult abordăm subiecte care țin de familie, de cărți, cultură.”

Europa Liberă: Care ar fi piedicile ce încurcă statul acesta, Republica Moldova, să se dezvolte, să fie alături de civilizație?

Lilia Calancea: „Pentru aceasta trebuie să trecem printr-o maturizare. Ca să îți reinventezi scara de valori care se schimbă între 30-40 de ani, și apoi urmează altă scară, între 40 și 50, dacă ești mereu ocupat să faci bani, bani, bani, să fii mai bogat, nu ai timp ca să regândești niște lucruri care sunt valoroase. Adică, trebuie să ajungi într-o zi să cazi, să pierzi totul, ca să înțelegi niște lucruri. Oamenii, care lucrează foarte mult, nu au timp de lectură, de un spectacol, ei nu pot să se dezvolte spiritual. Îmi pare că dezvoltarea noastră spirituală e foarte primitivă și se rezumă la „Eu să am maşina cea mai strălucitoare şi cea mai scumpă. Copilul meu să pună poze care să provoace invidie, să se vadă că părinţii au ajuns să-şi permită nişte lucruri la care alţii doar visează”. Goana aceasta pentru lucruri pe care le poţi pierde în orice moment cred că ne-a degradat, ne-a făcut să fim mai mucegăiţi pe dinăuntru, nu ne mai gândim la pensionarul care nu are pentru pâine.”

Europa Liberă: Deci, nu mai trăieşte moldoveanul cu lumea din jur? În goană după material, a pierdut din interes pentru altceva, altcineva?

Lilia Calancea: „Mie îmi pare că noi trăim mai mult cu vederea la suprafaţă. Și relaţiile cu omul tot așa le construim, în Moldova mai ales. Peste hotare oamenii au un pic alte viziuni, nici nu contrează cum e îmbrăcat omul, să discuți colanţii ministrei e absolut stupid. Dar eu înţeleg de ce la noi e altfel. Atunci când nu poţi să schimbi ceva şi vezi că omul acela nu e la locul potrivit, începi să discuţi fleacuri, banalităţi. Și, astfel, cădem în extreme, pierdem timpul pe fleacuri, pe ură. Ne concentrăm pe ceea ce străluceşte, impresionează pentru moment, ceea ce face gălăgie mare. Evident că foarte mult ne place să bârfim.”

Europa Liberă: Atunci când discut cu cetăţenii de la firul ierbii în Republica Moldova, reproşurile lor cele mai multe şi mai mari sunt la adresa guvernanţilor. Şi pentru că, chipurile, guvernanţii nu ar trăi cu nevoile cetăţeanului, ei au pierdut încrederea şi în instituţiile statului, şi în clasa politică, şi în oricine. Această deznădejde poate fi diminuată? Şi cum? Şi cine ar aduce această încredere a cetăţeanului în statul lui?

Lilia Calancea: „În primul rând, trebuie să se facă ceva cu justiţia. Când nu ai frică și ştii că rămâi nepedepsit, dacă ai „păcătuit” cu bună ştiinţă, că vei suna cumătrul şi el te va scoate din belea, cu bani sau chiar cu un şantaj „frumușel”. Dacă nu ai bunul simţ şi nu ai nici frică, măcar să funcţioneze legea. Să ştii că, dacă calci pe alături, trebuie să răspunzi şi vei răspunde, pentru că există oameni care îşi fac meseria cum trebuie și cumătrul nu te mai poate scoate. Adică dacă nu ai frică, nu crezi în Dumnezeu, să te temi de lege, să ştii că ea funcţionează. Măcar aceasta să te ţină în nişte limite, să nu-ţi ieşi cu totul din maluri, să faci ilegalităţi, să furi, să ucizi, lucruri care sunt irecuperabile.”

Europa Liberă: Dar lipsa modelelor de politicieni în societate se răsfrânge asupra felului cum gândesc înșiși cetăţenii?

Lilia Calancea: „Desigur. Nu ştiu dacă avem politicieni, noi avem clovni. Eu nu ştiu pe tineretul de azi ce lider politic poate să îi inspire. Nu văd decât scandaluri. Toată lumea înţelege că scandalurile acestea există pentru a distrage atenţia. Dar tineretul am impresia că se orientează deja peste hotare. În Moldova nu există lideri politici care ar da speranţe, au fost prea multe dezamăgiri. Chiar şi acei lideri politici care, la un moment dat, au putut să inspire şi tineretul să-i urmeze, au trădat, au dezamăgit crunt. Şi, din păcate, e foarte greu să reconstruieşti pe ruine ceva. Pentru aceasta trebuie o personalitate foarte puternică şi integră.”

Europa Liberă: Alegerile prezidenţiale ar putea scoate la suprafaţă o asemenea personalitate?

Lilia Calancea: „Mie îmi pare că femeile totuşi ar trebui să ia hăţurile. Dar, în loc să se susţină, femeile, din păcate, uneori îşi permit să fie răutăcioase şi prin aceasta să descurajeze. Noi încă nu ştim să ne solidarizăm, aceasta ar fi o soluţie. Femeile ar putea să ridice nişte speranţe din genunchi. Şi Maia Sandu ar putea fi o opţiune. Ar trebui să vină cu o echipă foarte puternică, absolut diferită de ceea ce avem noi. Există persoane care nu au fost implicate în politică, buni specialişti, cu experienţă în domeniu. Dacă Maia Sandu ar izbuti să formeze o echipă din oameni nepătaţi, necorupţi şi cu viziuni largi, specialişti şi cu dorinţă de a schimba lucrurile, probabil că ar reuși, ar convinge electoratul. Dar fiecare trebuie să înceapă schimbarea de la sine.”

Europa Liberă: De fapt, ce înseamnă această schimbare? Cum se face această schimbare? În ce scop se face?

Lilia Calancea: „Fiecare să-şi facă, în primul rând, meseria lui foarte bine, să conştientizezi că dacă își face bine meseria, ar putea să schimbe foarte multe lucruri în ţara aceasta. Eu înţeleg că oamenii nu sunt bine remuneraţi şi aceasta demotivează, dar în afară de bani mai există şi alte motivaţii. Omul nu e sătul doar cu o bucată de pâine. Banul contează, să nu fim ipocriţi. Dar în momentul în care mergi la serviciu şi nu ai motivare, şi nu îţi faci cum trebuie meseria, toate detaliile acestea duc la mari probleme.”

Europa Liberă: În Moldova, când se vorbeşte despre schimbare, în primul rând, gândul duce la schimbarea sistemului, pentru că e putred sistemul, nu face dreptate conform legii celui care trebuie să fie îndreptăţit. Aceste nelegiuiri, aceste nedreptăţi şi au demotivat lumea ca să piardă încrederea în tot şi în toate.

Lilia Calancea: „Un sistem se schimbă foarte greu. Aşa cum Moldova e o ţară mică, noi suntem legaţi unii cu alţii. E uşor să spui: „Hai să schimbăm”, dar când suntem implicaţi, când avem o problemă, ce facem? Soluţia cea mai simplă – repejor îmi sun fratele, cumnatul. Acesta e neajunsul nostru. Noi nu ştim să rezolvăm o problemă fără să fim datori cuiva. Se obișnuiește a se zice: „Voi face chestia aceasta pentru că nănaşul mi-e dator şi în caz de... el mă va scoate din beleaua aceasta”. Suntem prea puţini, într-o ţară prea mică, ne cunoaştem foarte bine între noi şi lucrurile ies la suprafaţă. Oricum, nu există persoane model: omul acesta nu e corupt, nu are naş, nu are cumnat care l-a ajutat, nu s-a vândut, nu s-a cumpărat.”

Europa Liberă: Moldova scapă mai repede de sărăcie sau de corupţie? Sau de ce ar fi nevoie mai repede să se debaraseze statul?

Lilia Calancea: „Corupţia şi sărăcia merg de mână. Atât de mare e abisul între cei care au averi mari şi oamenii care nu au nimic. Prăpastia aceasta e foarte periculoasă.”

Europa Liberă: Bine, dar au ieşit cetăţenii la 7 aprilie 2009, foarte mulţi au ieşit acum. Aproape un an de zile au loc aceste proteste în inima Chişinăului. Cei de la guvernare nu apleacă urechea să le audă păsul acestora, pentru că şi aici s-a politizat şi se zice că fiecare îşi urmăreşte scopul lui. Şi dacă dai jos pe unii, de unde ai siguranţa că îi ridici pe alţii care merită să stea în fruntea ţării?

Lilia Calancea: „Da, e o problemă, nu ştiu care e soluţia. De aceasta lumea pleacă. Îmi pare că acesta e unul dintre cele mai mari motive pentru care oamenii hotărăsc să plece.”

Europa Liberă: Dacă totuşi concluzia e că cei mai deştepţi au plecat, cei mai descurcăreţi reprezintă diaspora, se află în afara Republicii Moldova, de ce nu s-ar solidariza ei să revină acasă, să ia frâiele în mâinile lor şi să pornească drumul acesta al Moldovei, să fie pe calea cea dreaptă? Pentru că foarte mulţi exponenţi ai diasporei au mers în alte state şi au schimbat lucrurile.

Lilia Calancea: „E vorba de sacrificii. Când ai familie, deja eşti mult mai prudent şi mai ezitant. Dar când eşti tânăr şi plin de energie, de speranţe, vrei să schimbi, atunci simţi că tu poţi merge până la capăt. Motivarea aceasta e foarte importantă. Nu poţi ieşi în stradă să rişti viaţa ta, ştiind că ai un copil acasă de un an. E mult mai greu psihologic să te implici în lucrurile acestea. Schimbarea ţine de tineri cu o nebunie aparte. Trebuie nebunia aceasta, dar până la capăt, nu până într-un moment când cineva te-a plătit şi ţi-a spus: „Măi băiete sau fată dragă, tu eşti activă şi frumoasă, şi deşteaptă, eu îţi plătesc cât vrei, 500.000, îţi cumpăr o vilă la Nisa, închide guriţa şi du-te, şi îţi trăieşte viaţa aşa cum vrei tu”. Şi mie îmi pare că s-a întâmplat aceasta cu mai mulţi tineri. Mulţi tineri fac gălăgie numai pentru aceasta. Şi vedeţi că e foarte uşor să cumperi pe cineva. Mai ales pe un tânăr venit din sat, nu vreau să fac acum discriminarea sat-oraş, dar când vii dintr-un mediu cu multe lipsuri, cu multe frustrări, şi cei de la oraş au frustrările lor, însă de altă natură, când devii activ, implicat şi, într-un moment, dai peste cineva care încearcă să te corupă, tentaţia e foarte mare. Fiind om modest, cu lipsuri, vrei să îţi ajuţi părinţii. Oamenii care au ajuns bogaţi prin furt cunosc foarte bine psihologia noastră moldovenească. Din păcate, mulţi s-au vândut aşa. Şi, astfel, am ajuns la situaţia pe care o avem.”

Europa Liberă: În următorii 25 de ani, cum ar trebui să arate acest stat, Republica Moldova? Pentru că sunt voci care spun că pentru o viaţă de om 25 de ani e mult. Pentru un stat să se edifice nu e chiar o perioadă atât de mare. Şi cum trebuie să fie Moldova în următorii ani?

Lilia Calancea: „Relaţiile între cei plecaţi şi cei rămaşi să devină mult mai apropiate, să ne unim. Multe lucruri se întâmplă pentru că poporul e dezbinat. Dacă eram mai înţelegători, mai curajoși, mai cu bun simţ, cu mai puţine porniri „eu să fiu cea mai bună şi cea mai frumoasă sau cea mai bogată”, dacă am avea alte repere... Pentru educaţie şi cultură ne mai trebuie 25 de ani. Aceasta stă la baza unui popor – educaţia, cultura. Legătura aceasta dintre cei plecaţi şi cei rămaşi trebuie să fie mult mai temeinică. Şi nu de tipul „eu îţi pun „like”, tu îmi pui „like” pentru evenimente, hai să ne distrăm, hai să bem un pahar de vin”, cu toate că și aceasta uneşte oamenii, însă să ne unim pentru mai mult decât divertisment. Moldova are viitor datorită oamenilor. Dar noi trebuie să înţelegem valoarea noastră.”

*

Demnitarii occidentali și-au reiterat sprijinul pentru Republica Moldova, dar au cerut urgentarea reformelor de către guvernul de la Chișinău, în special în domeniul justiției și măsuri mai ferme în ceea ce privește combaterea corupției, îmbunătățirea climatului investițional. La Bruxelles am discutat cu europarlamentarul Theodor Stolojan, fost premier al României, pe care l-am rugat să ne spună de ce ar putea fi legat progresul unei țări precum Republica Moldova.

Theodor Stolojan: „Progresul unei ţări este legat de mai mulţi factori, în primul rând, de o stabilitate politică. Nu ai o stabilitate politică, atunci nici economic nu poţi să avansezi, pentru că discutăm de Republica Moldova, ţara care este cel mai slab dezvoltată din Europa. Trebuie să ai, în primul rând, stabilitate politică, pentru că numai în aceste condiţii poţi avea şi un program de guvernare care să aibă ţintă precisă şi să şi atingă ţinta respectivă. În momentul în care începi cu schimbări de guverne foarte dese sau cu guverne în care nimeni nu mai are încredere...”

Europa Liberă: Dar cum definiţi această neîncredere?

Theodor Stolojan: „Neîncrederea o exprimă cetăţenii Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar şi partenerii din exterior.

Theodor Stolojan: „Categoric, şi partenerii, pentru că toate programele de asistenţă financiară, economică sunt în aşteptare, pentru a vedea ce se întâmplă, până la urmă, în Republica Moldova. Eu am avut obiecții serioase faţă

Indiferent de ce se întâmplă în R.Moldova, de ce decizii ia R. Moldova, România putea continua o serie de proiecte care să fie în folosul direct al oamenilor din Moldova şi nu al unui guvern sau altul trecător.

de poziţia guvernului României în raport cu Republica Moldova pe două probleme. În primul rând, România a promis 100 de milioane de euro grant, bani nerambursabili, din care s-au cheltuit, la ora actuală, 20 de milioane, o cincime. Or, aici eu cred, indiferent de ce se întâmplă în Republica Moldova, de ce decizii ia Republica Moldova, România putea continua o serie de proiecte care să fie în folosul direct al oamenilor din Moldova şi nu al unui guvern sau altul trecător, o serie de proiecte care să fie finanţate din aceşti bani. Noi discutăm deja de prea multă vreme de o cale ferată pe dimensiuni europene.”

Europa Liberă: Ecartament european.

Theodor Stolojan: „Exact, care să lege Iaşiul de Chişinău. Nu am făcut nimic. Discutăm de atâta şi atâta amar de vreme de interconectare energetică şi, iarăşi, am făcut prea puţin. În sfârşit, s-a pus în funcţiune acel nod de trecere a gazelor naturale din România, dar înţeleg acum că, de fapt, nu există o conductă de la Ungheni spre Chişinău. Iată obiective, ca să nu mai vorbesc de grădiniţe, de şcoli în care noi puteam folosi aceşti bani.”

Europa Liberă: Parte din bani s-au folosit pentru renovarea grădiniţelor.

Theodor Stolojan: „Da. Dar discutăm doar de o cincime din acele 100 de milioane. Deja trec anii. Acum în bugetul pe anul 2016, România şi-a prevăzut vreo şapte milioane de lei, o nimica toată. Aici cred că puteam face mai mult noi, România, pentru a veni în sprijinul cetăţenilor europeni, al oamenilor, nu al unui guvern sau al unei autorităţi locale, indiferent ce culoare politică ar avea. Sigur că aici am avea nevoie doar de un singur lucru şi anume ca autorităţile din Republica Moldova să fie de acord ca România să execute aceste obiective din banii prevăzuţi şi promişi fără rambursare. Şi e nevoie ca în bugetul României să fie prevăzuţi mai mulţi bani pentru acest gen de obiective.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi fost în fruntea executivului de la Bucureşti. Vreau să vă întreb, pe dimensiunea executivă, atunci când Chişinăului i se cere din partea Bruxellesului reforme şi să nu fie mimate, dar să fie veritabile, adevărate, ce succese trebuie să livreze Chişinăul să ajungă să fie credibil?

Theodor Stolojan: „Pretenția numărul unu este ca democraţia să funcţioneze în Republica Moldova. Să ştiţi că nici Bruxellesul, nimeni nu poate interveni în sprijinul Republicii Moldova atât timp cât nu există o claritate pe procesul democratic. Să sperăm că lucrurile vor decurge aici normal, fără să fie încălcate drepturile omului, fără să fie distorsionate alegerile ş.a.m.d. Pe urmă sigur că

Nimeni nu opreşte R.Moldova să aibă legături economice, sociale cu orice parte a lumii, dar acordul cu UE este acordul care garantează un progres economic, un progres social, un progres politic în R. Moldova pe pilonii pe care e fundamentată UE şi pe care dorim să fie fundamentată şi viaţa moldovenilor

Republica Moldova trebuie să se hotărască, nimeni nu poate hotărî în locul ei: vrea în continuare ca acordul acesta pe care îl are cu Uniunea Europeană să funcţioneze sau doreşte în continuare să stea, cum spune românul, cu fundul în două luntri. Să ştiţi că eu înţeleg situaţia aceasta. Nimeni nu opreşte Republica Moldova să aibă legături economice, sociale cu orice parte a lumii, dar acordul cu Uniunea Europeană este acordul care garantează un progres economic, un progres social, un progres politic în Republica Moldova pe pilonii pe care e fundamentată Uniunea Europeană şi pe care dorim să fie fundamentată şi viaţa moldovenilor, adică pe democraţie şi pe economie de piaţă, liberă, competiţională, cu proprietatea privată respectată, cu un sistem de justiţie care să fie independent, eficient, sunt valori europene. Nimeni nu poate hotărî în locul oamenilor din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar te poţi îmbăta cu apă rece, crezând că Bruxellesul nu cunoaşte toate realităţile din Republica Moldova?

Theodor Stolojan: „Nu, aici e greşit. Sunt urmărite cu atenţie toate fenomenele din Republica Moldova, există oameni care analizează zi de zi situaţia din Republica Moldova, la nivelul Comisiei Europene şi la nivelul Parlamentului European, avem o delegaţie a Parlamentului European care urmăreşte evoluţia din Republica Moldova. Guvernul României a luat o hotărâre, acele 160 de milioane de euro, de data aceasta e un împrumut, un credit, eu am spus şi primului ministru Cioloş că nu am fost de acord cu condiţionalităţi. ”

Europa Liberă: Dar de ce nu aţi fost de acord cu condiţionalităţi?

Theodor Stolojan: „Nu am fost de acord cu condiţionalităţi, pentru că nu suntem nici Fondul Monetar Internaţional, nici altă instituţie. Şi eu cred că România faţă de Republica Moldova are mult mai multe angajamente pe care şi le poate lua faţă de Republica Moldova, fără să intervină în deciziile Republicii

Există un pachet financiar care poate fi pregătit pentru R.Moldova, dar cu o singură condiţie – R.Moldova trebuie să ia o serie de măsuri pentru a-şi pune finanţele în ordine.

Moldova. Acest lucru pentru mine e foarte important. Sigur că România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să se coordoneze cu poziţia Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional, iar Republica Moldova, din păcate, este într-o situaţie financiară destul de precară şi atunci nu poţi să acţionezi necoordonat. Adică există un pachet financiar care poate fi pregătit pentru Republica Moldova, dar cu o singură condiţie – Republica Moldova trebuie să ia o serie de măsuri pentru a-şi pune finanţele în ordine. Nu este admisibil să nu dai de urma unui miliard de dolari, unde a dispărut miliardul de dolari din băncile din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar cât de grav este acest lucru că, dintr-o ţară săracă ca Republica Moldova, a dispărut acest miliard?

Theodor Stolojan: „Este foarte grav. Pentru că oamenii muncesc din greu să-şi asigure pâinea de zi cu zi, plătesc impozite şi taxe la bugetul ţării, or, dintr-o dată nişte indivizi scot un miliard de dolari din băncile din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Sub privirea celor care guvernează Republica Moldova, a dispărut miliardul, lumea nu prea mai are încredere.

Theodor Stolojan: „Şi din România au dispărut multe miliarde. Acum observaţi că scandalul acesta cu Panama Papers arată că peste 100 de români şi-au mutat şi ei banii prin alte părţi. Nu se întâmplă numai în Republica Moldova, dar diferenţa între o ţară dezvoltată, cu instituţii puternice este că, în momentul în care se constată o asemenea faptă, nu e lăsată până nu e clarificată şi vinovaţii traşi la răspundere. Acesta e practica din SUA, aceasta e practica din Franţa, aceasta e practica din Germania, adică nimeni nu are scăpare. Pe când în România, ca şi în Republica Moldova, trec ani de zile şi nu aflăm cine sunt vinovaţii care trebuie pedepsiţi.”

Europa Liberă: Vreau o precizare de la dumneavoastră. Lipsa acestui memorandum între Republica Moldova şi Fondul Monetar Internaţional ce consecinţe poate avea pentru ţară?

Moldova, Theodor Stolojan, fmr Romanian PM

Moldova, Theodor Stolojan, fmr Romanian PM

Theodor Stolojan: „Sigur, orice ţară se poate descurca şi fără acord cu Fondul Monetar Internaţional. Nu există limită de jos până la care poate coborî standardul de viaţă. Vă spun din experienţa României, din experienţa mea ca prim-ministru, fost ministru de finanţe, nu există limită de jos, te poţi duce în jos cu standardul de viaţă foarte mult, nici nu-ţi imaginezi cât de mult. Amintiţi-vă că, la începutul anilor ’90, în Republica Moldova nu se plăteau pensiile, nu se plăteau salariile la bugetari, lumea trăia din ce cultiva prin curţi ş.a.m.d. Deci, se poate şi mai rău decât în prezent.”

Europa Liberă: Guvernanţii promit bunăstare, prosperitate. Fără acest sprijin, nu neapărat financiar, din partea FMI, dar până nu ai undă verde de la ei, e foarte greu să te descurci.

Theodor Stolojan: „Orice sprijin financiar este condiţionat de luarea unor măsuri care să arate că, în urma reformelor, Moldova devine un stat care poate trăi din propriile venituri. Aceasta nu înseamnă să nu ia credite de dezvoltare, dar îşi acoperă cheltuielile curente din propriile venituri. Aceasta i se cere.”

Europa Liberă: Bugetul Moldovei pe parcursul a 25 de ani a fost unul consumist, nu s-au dus banii în investiţii.

Theodor Stolojan: „Pentru investiţii, atât timp cât Moldova are un mediu de afaceri bun, vin investitori, pentru că sunt atraşi şi de costul mic al forţei de muncă din Moldova, şi de priceperea oamenilor din Moldova. Problema e că nu poţi veni într-o ţară în care nu ştii ce se întâmplă de pe o zi pe alta. Or, din păcate, imaginea Republicii Moldova este aceasta, de o ţară în care se pot întâmpla lucruri neaşteptate de pe o zi pe alta, gen căderea unui guvern, formarea a nu ştiu ce alt guvern ş.a.m.d. Or, lipsa de predictibilitate e factorul numărul unu care împiedică investitorii să vină.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG