Linkuri accesibilitate

Cearta din Comisia Electorală Centrală și marcarea a șapte de ani de la evenimentele din aprilie 2009

Președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, s-a plâns astăzi jurnaliștilor că instituția pe care o conduce ar fi supusă unor tentative de denigrare înainte de alegerile prezidențiale programate pentru 30 octombrie. Ciocan a reacționat după declarațiile rivalului său din Comisie, Ștefan Urâtu, care a spus că alegerile parlamentare din 2014 și cele locale din 2015 ar fi fost fraudate cu ajutorul sistemului computerizat de centralizare a rezultatelor. Este și unul din subiectele retrospectivei săptămânii alcătuită astăzi de Tatiana Ețco:

Cearta dintre cei doi are loc pe fundalul unor îngrijorări mai ample despre legitimitatea autorităţii electorale, pentru că mandatul membrilor actuali a expirat în februarie, fără ca Parlamentul să mai decidă dacă îl prelungește.

Pavel Postica, Director de Program la Asociația Promo-Lex, organizație care a monitorizat ultimele alegeri, sugerează că actuala dispută ar avea mai degrabă un substrat politic:

„Noi am făcut numărările paralele și am confirmat, chiar dacă am constatat anumite deficiențe tehnice, inclusiv la numărarea voturilor și la calitatea listelor electorale, dar asta nu înseamnă că s-au fraudat alegerile. Dacă noi venim cu acuzații de fraudă, trebuie să le confirmăm într-un fel sau altul. Frauda electorală este o noțiune foarte gravă. Eu nu cred că este între ei doi, acuzațiile sunt între Ștefan Urâtu și pretențiile sunt față de comisie, pentru că este, cum nu dai, un organ colegial, nu adoptă deciziile o singură persoană în cadrul CEC. Asta trebuie să fie clar pentru toți. Și Ștefan Urâtu, cun nu dai, a făcut parte din acest organ colegial și în anumite situații și el a votat pentru sau contra anumitor propuneri.”

Un alt eveniment din saptămâna curentă este marcarea celor șapte ani de la protestele din șapte aprilie 2009. Despre lecțiile învățate și semnificația pe care o are astăzi așa-numita revoluție twitter ne-a vorbit directoarea „Ziarului de Gardă”, Alina Radu:

„Cred că oricum ziua de șapte aprilie are o semnificație. Cred că o schimbare s-a produs atunci. Societatea a văzut cum poate fi răsturnat un guvern autoritar. Din păcate, societatea nu a învățat cum poate menține un guvern sau un pluralism politic în acest stat. Aceasta a fost greșeala. Aceasta a fost capcana. Societatea nu a fost pregătită să înțeleagă cum funcționează și asta s-a și întâmplat. Eu cred că libertatea a fost trăită atunci, a fost consumată. Pluralismul a fost trăit, fie și pentru o perioadă foarte scurtă, după care am lunecat cu toții într-o capcană și nu am simțit că lunecăm prea departe și că, calea de întoarcere va fi mai anevoioasă.”

Alina Radu mai spune că revoluțiile nu duc neapărat și la evoluții, și că oamenii nu ar trebui să aștepte un alt șapte aprilie pentru a încerca să schimbe lucrurile în țară, dar să acționeze în fiecare zi în mediul lor.

XS
SM
MD
LG