Grecia a reluat trimiterea de migranți înapoi în Turcia după o pauză de câteva zile, în baza acordului dintre Turcia și Uniunea Europeană, de la care mulți așteaptă să contribuie decisiv la rezolvarea celei mai grave crize de migrație cu care s-a confruntat Europa după al Doilea Război Mondial.
O navă cu 45 de bărbați pakistanezi a traversat strâmtoarea dintre insula grecească Lesbos și portul turcesc Dikili în zori, iar după puțin timp a plecat pe același traseu un catamaran cu alți 79 de oameni, și aceia aproape toți din Pakistan. Ambele nave au fost însoțite de poliția de frontieră europeană, Frontex. La începutul săptămânii, în premieră, 202 străini, mai ales pakistanezi și afgani, fuseseră duși de pe insulele grecești pe coasta turcească.
A urmat o pauză de patru zile pentru că a sporit brusc numărul migranților care după primul transport au depus cerere de azil în Grecia ca să scape de deportare, sau măcar s-o amâne.
Astăzi în zori câțiva activiști s-au aruncat în mare în portul Mytilene din Lesbos, agățându-se de lanțurile ancorei ca să protesteze împotriva deportărilor pe care le consideră inumane. Ei au fost scoși din apă de paza de coastă grecească.
Potrivit acordului turco-european, Turcia se angajează să primească îndărăt toți migranții ilegali respinși de greci, inclusiv sirieni, iar în schimb Uniunea Europeană ia în grijă refugiați sirieni din taberele turcești, dă asistență financiară Turciei și grăbește liberalizarea vizelor pentru turci.
Joi președintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat UE să se țină de cuvânt, mai ales în ce privește vizele: „Dacă UE nu-și îndeplinește promisiunile, Turcia nu va respecta acordul”, a avertizat Erdogan, vorbind ieri la Ankara.
Câteva mii de fugari ajunși în insulele grecești prin Turcia după data de 20 martie sunt în detenție și vor fi „procesați” pentru a fi eventual deportați în baza acordului turco-european intrat în vigoare luni, 4 aprilie.
Parlamentul Turciei a aprobat astă-noapte alt acord care va permite turcilor să trimită pakistanezii înapoi în țara lor.
Între timp Germania, țara cea mai căutată de migranți anul trecut, a anunțat că numărul solicitanților de azil pare să fie în scădere. Ministrul german de interne, Thomas de Maizière, a spus că în martie au depus cereri de azil cam 20.000 de oameni, cu 66% mai puțini decât în luna precedentă – și cu 100.000 mai puțini decât în decembrie.
De Maizière a adăugat că acordul dintre UE și Turcia a „demarat cu bine”, dar a avertizat că în ciuda cifrelor încurajatoare este prea devreme să se spună că am asista la începutul sfârșitului crizei migranților. Ministrul german a vorbit despre posibila apariție de „rute alternative”, de pildă din Libia spre Italia și mai departe, spre nord.
Într-o altă avertizare împotriva optimismului prematur, autoritățile elene au spus vineri dimineață că numărul sosirilor de migranți în insule în ultimele 24 de ore fusese de 149, în urcare față de 76 joi.
Vaticanul a confirmat joi că Papa Francisc va face săptămâna viitoare o scurtă vizită în insula Lesbos, pentru a se întâlni cu migranții și cu cei care-i ajută.
Organizația pentru drepturile omului Amnesty International, care a discutat cu zeci de migranți, susține că ei sunt deținuți „în mod arbitrar în condiții îngrozitoare” în taberele din insulele grecești. „La marginea Europei, refugiații sunt într-o capcană, fără nici o lumină la capătul tunelului”, a spus directorul adjunct pentru Europa al organizației, Gauri van Gulik. Iar în Spania un partid stângist a depus joi plângere penală împotriva premierului interimar conservator Mariano Rajoy, acuzându-l de „crime împotriva umanității” pentru că și-a dat votul acordului dintre UE și Turcia.
