Linkuri accesibilitate

„Torţionarii din 7 aprilie 2009 promovaţi de actuala guvernare în funcţii de conducere...” (jurnal.md).

La 7 ani de la protestele violente din aprilie 2009, agenţia de presă „IPN” publică un colimator de opinii ale experţilor. Directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, spune că partidele care se aflau în opoziţie la acea vreme nu au fost la înălţimea protestatarilor. Ele nu au preluat controlul asupra protestelor deşi puteau să o facă. „Cel mai prost este ce a urmat – partidele care au câştigat alegerile în anii 2009 şi 2010 nu şi-au onorat promisiunile electorale, şi-au decepţionat profund electoratul. De asemenea, au eşuat lamentabil în promovarea reformelor”, afirmă Arcadie Barbăroşie.

Directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice Cornelia Cozonac consideră că evenimentele din 7 aprilie 2009 rămân încă o rană deschisă pentru Republica Moldova. Multe dintre încălcările care au fost admise atunci nu au fost înlăturate şi persoanele care au avut de suferit nu au fost repuse în drepturi. „Ar fi trebuit să-i vedem pe banca acuzaţilor pe cei care au gestionat foarte prost evenimentele din 7 aprilie, care nu i-au protejat pe cei ce au ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale, dar, din contra, au admis multe abuzuri”, menţionează Cornelia Cozonac într-un comentariu pentru „IPN”.

Directorul Institutului de analiză şi consultanţă politică „Politicon”, Anatol Ţăranu susţine că la 7 aprilie 2009 a avut loc o revoluţie neterminată, care se poate repeta, dar şi una controversată întrucât revolta firească a oamenilor a fost folosită în favoarea unor forţe „oculte” . „Această revoltă populară a fost folosită până la urmă de forţele oligarhice, care, ulterior au acaparat puterea”, afirmă Anatol Ţăranu citat de „IPN”.

În ediţia tipărită a „Ziarului de Gardă” citiți despre soarta dosarelor „7 aprilie 2009”. Curtea de apel a menținut, ieri, sentința de condamnare la cinci ani de închisoare cu executare a blogerului rus Eduard Baghirov. El a fost condamnat anul trecut pentru organizarea dezordinilor în masa din aprilie 2009. „Ziarul de Gardă” publică și un interviu în exclusivitate cu Baghirov care nu își recunoaște vina.

Un alt dosar de învinuire, pe numele fostului vice-comisar, Iacob Gumeniță, se prăfuieşte de șase ani la judecătorie. Generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari au fost achitaţi. Singurul condamnat definitiv într-un dosar de rezonanță legat de evenimentele din aprilie 2009 este ex-poliţistul Ion Perju, învinuit de moartea lui Valeriu Boboc. Numai că, şi Ion Perju nu stă după gratii, pentru că a părăsit Republica Moldova înainte de a fi condamnat şi este anunțat în căutare, amintește sursa citată.

Într-un alt articol din „Ziarul de Gardă” citiţi despre soarta politicienilor care, venind la guvernare după evenimentele din aprilie 2009, promiteau o viață mai bună. Multi din cei care conduceau atunci Republica Moldova și-au schimbat tabăra politică, dar și viziunile, revenind la putere. În schimb liderii protestelor de atunci au ajuns astăzi în dizgrația cetățenilor.

„Torţionarii din 7 aprilie 2009 promovaţi de actuala guvernare în funcţii de conducere şi puşi să facă legea în Republica Moldova”, titrează „jurnal.md”. Printre cele mai „controversate figuri” implicate în evenimentele de aprilie 2009 şi care au fost instalate astăzi în funcţii-cheie sunt actualul ministru de Interne, Alexandru Jizdan, şi şeful Inspectoratului General de Poliţie, Alexandru Pânzari, „ambii cunoscuţi drept oamenii oligarhului Vladimir Plahotniuc”, scrie sursa citată. În timpul protestelor din 2009, Jizdan era şef al Serviciilor Operative din cadrul Ministerului de Interne, iar Pânzari era adjunctul său. Un alt „personaj cu un rol esenţial” în evenimentele din aprilie 2009 este procurorul Igor Popa, care a fost ales de curând în funcţia de procuror al municipiului Chişinău. În acea perioadă Popa era şef al secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale, din cadrul Procuraturii Generale, şi anume el s-a aflat în fruntea unui grup de procurori care s-a ocupat de evenimentele din aprilie 2009, potrivit „jurnal.md”. De o avansare recentă în carieră a avut parte şi Vitalie Moisei, unul dintre poliţiştii implicaţi în reţinerea protestatarilor din spatele Guvernului, în după-amiaza zilei de 8 aprilie 2009. La începutul acestui an, Moisei a fost numit şef al Inspectoratului de Poliţie al sectorului Râşcani al capitalei. Într-un interviu pentru „Ziarul de Gardă”, acesta acuza jurnaliştii că au făcut din el un călău şi că, de fapt, nu a torturat şi nu a lovit pe nimeni, ci doar a „oprit oamenii să discute”. În evenimentele din aprilie 2009 un rol important l-a jucat şi viceministrul de Interne de atunci, Valentin Zubic, care, mai nou, se ocupă de afacerile oligarhului Vladimir Plahotniuc şi de securitatea acestuia, scrie sursa citată.

„7 aprilie 2009 ar fi trebuit să fie momentul de cotitură pentru Republica Moldova, declicul care ne-ar fi transformat în statul pe care-l visam atunci”, scrie Alexandru Cozer la secțiunea opinii a portalului „independent.md”. În schimb, totul s-a transformat într-un coșmar greu de imaginat, notează autorul. El constată că astăzi lucrurile stau mult mai prost decât atunci pentru ca s-a pierdut speranța. „Iar odată cu ea Moldova a pierdut sute de mii de cetățeni, în mare parte tineri”. După 7 ani de la acele proteste nimeni nu a fost tras la răspundere. „Statul este capturat în totalitate de Plahotniuc. Perspectivele integrării europene practic nu se mai văd, iar sute de cetățeni părăsesc țara în căutarea unei vieți decente”, observă Alexandru Cozer.

Analistul român Iulian Chifu scrie la secţiunea bloguri pe „adevarul.ro” că Republica Moldova este pe punctul unor „concesii inacceptabile” fiind abordată direct de Rusia cu propuneri de „soluţie la separatismul nistrean şi deschiderea pieţei”. Autorul notează că în Moldova se confruntă două abordări alternative ale realităţii care fac obiectul campaniilor de dezinformare. „Unii vorbesc despre confruntarea geopolitică între Rusia şi Occident, alţii despre o realitate în care Plahotniuc, oligarhul naţional şi nu Rusia e duşmanul”. Iulian Chifu mai observă că actuala majoritate parlamentară se află într-un deficit acut de legitimitate şi credibilitate şi că are tendinţa de altera sau tergiversa reformele pro-europene. Iulian Chifu propune câteva soluţii: extinderea majorităţii şi antrenarea opoziţiei pro-europene în efortul de reformă; desemnarea unui candidat unic al opoziţiei pro-europene pentru alegerile prezidențiale. Iar UE ar trebui, între altele, să ofere Moldovei, alături de Ucraina şi Georgia, perspectiva aderării la UE, mai crede Iulian Chifu.

Portalul de expresie rusa „newsmaker.md” scrie că în regiunea transnistreană holdingul „Sheriff” i-a propus executivului din regiunea separatistă un împrumut de peste 26 de milioane de dolari pentru stingerea datoriilor la plata salariilor bugetarilor. Liderul regiunii, Evgheni Şevciuk, a spus ca se analizează această oferta. Ea care a fost salutată în legislativul regiunii, în care partidul „Obnovlenie” apropiat holdingului deține majoritatea. Sursa citata amintește că anterior „Sheriff” a mai propus acordarea unui împrumut de 10 milioane de dolari pentru stabilizarea pieței valutare, însă oferta a rămas fără răspuns din partea autorităților. „Newsmaker.md” precizează în context că spicherul regiunii Vadim Krasnoselski susținut de „Sheriff” este principalul contracandidat al lui Evgheni Şevciuk la așa zisele alegeri prezidențiale programate pentru decembrie.

„Bizlaw.md” - portal al avocaturii de afaceri - publica un amplu interviu cu președintele Curții Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi. În pofida mai multor proteste, Poalelungi a fost propus pentru al doilea mandat urmând să fie votat în Parlament. Mihai Poalelungi comentează, între altele, reacțiile critice ale Ambasadorilor SUA şi M. Britanie, care și-au exprimat nedumerirea că la concursul pentru șefia CSJ singurul candidat înscris în cursă a fost Poalelungi. „Nu vreau să-i supăr pe domnii Ambasadori, dar cred că, în acest caz, limitele de critică sunt depăşite.” Poalelungi mai spune că Justiţia este dependentă de politic în sensul în care Parlamentul este cel care stabilește bugetul pentru sistemul judiciar, adoptă legi, inclusiv ce vizează sistemul judecătoresc. Judecătorii de la CSJ şi conducerea CSJ sunt numiţi tot de către Parlament. Acuzat în repetate rânduri că ar fi un interpus al democratului Plahotniuc, Poalelungi neagă că fi fost vreodată sunat de politicieni şi rugat să intervină în vreun caz sau să influențeze vreo decizie.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG