Linkuri accesibilitate

Dezbaterea publică a proiectului de lege privind statutul municipiului Chișinău


Primăria Chişinău

Primăria Chişinău

În varianta pregătită de PL, edilul capitalei este împuternicit să numească viceprimarii și pretorii, în cazul în care Consiliul respinge repetat candidatura propusă de primar.

Comisia parlamentară pentru administrația publică locală a anunțat că va propune Parlamentului să aleagă între două proiecte de lege rivale despre un nou statut al municipiului Chișinău. Ambele proiecte, unul al Partidului Liberal și altul al Partidului Popular European, își propun să delimiteze mai bine competențele între primarul capitalei și Consiliul Municipal și să prevină blocajele. Dar autorii lor nu se pot înțelege asupra căilor pe care trebuie atinse aceste scopuri. O relatare despre o nouă dezbatere publică soldată cu o ceartă între adepții celor două inițiative.

Cele mai sensibile aspecte care au provocat discuții în contradictoriu se referă la atribuțiile și competențele primarului și ale Consiliului municipal. În varianta pregătită de Partidul Liberal, edilul capitalei este împuternicit să numească viceprimarii și pretorii, în cazul în care consiliul respinge repetat candidatura propusă de primar. Această formulă nu este agreată însă de opoziția socialistă.

Deputatul Vlad Bătrîncea susține că subalternii primarului trebuie să fie în serviciul cetățenilor și nu al edilului, lucru puțin probabil dacă acesta îi va putea numi și la fel demite din funcție, opinează deputatul socialist:

„Noi vom insista și asta va fi categoric, ca proiectul de lege care va fi aprobat de parlament să nu reprezinte interesele unei persoane sau a unui grup politic, această lege se aprobă pentru municipiul Chișinău, dar nu pentru promovarea corupției și haosului, și pentru asigurarea pârghiilor noi pentru o singură persoană care a pus în genunchi acest oraș.”

Proiectul liberalilor nu este acceptat de socialiști și pentru că primarului i-ar reveni dreptul să numească, printr-o simplă dispoziție, șefii întreprinderilor municipale. Or, aceasta ar trebui să fie în opinia socialiștilor, prerogativa colectivă a consilierilor municipali. Liberalii s-au apărat făcând referire la activitatea Consiliului din ultimii ani, când luarea unor decizii vitale a devenit imposibilă în lipsă de majoritate distinctă. Unul din autorii proiectului, Roman Boțan spune că acesta se aliniază și legii care reglementează treburile la nivelul administrațiilor locale:

„Interesul nostru este să facem o lege care să corespundă cu Legea privind Administrația Publică Locală, or toți ceilalți primari din toată republica numesc șefii de întreprinderi municipale conform legii. Eu presupun că unicul interes al dumneavoastră nu este acela de a discuta concret anumite aspecte, ci pur și simplu de a face show și niște lucruri de PR politic.”

Socialiștii însă au susținut în mare parte celălalt proiect ce vizează statutul Municipiului Chișinău, redactat de deputați din Partidul Popular European. În viziunea lor, expusă de deputatul Eugen Carpov, nu trebuie create competențe exclusive pentru organele primăriei. Deputatul PPEM, crede că edilul și consilierii trebuie să acționeze în comun, doar că sarcinile să fie precis împărțite:

„Consiliul Municipal este un organ reprezentativ și deliberativ al populației Municipiului Chișinău. Primarul general este un organ reprezentativ al populației .și un organ executiv al Consiliului Municipal Chișinău. Atribuțiile trebuie clar delimitate, secretariatul care asigură funcționarea primăriei cu secretariatul care asigură funcționarea Consiliului sunt două lucruri diferite.”

În ordinea de zi a ședinței comisiei parlamentare au fost incluse doar două proiecte, cel al liberalilor și al deputaților din Partidul Popular European. Deputatul socialist, Vlad Bătrîncea a insistat însă să prezinte un al treilea proiect, ca inițiativă a grupului de lucru creat acum un an în parlament, cu indicația de a propune o nouă lege a Municipiului Chișinău. Proiectul este asemănător cu cel al deputaților din PPEM, adică nu lipsește consilierii de putere decizională, pe segmentul numirii și demiterii de cadre, bunăoară. Primele două proiecte sunt deja în parlament, iar legiuitorii, cu votul majorității pot decide la cea mai apropiată ședință a cui inițiativă să fie înaintată spre dezbatere.

XS
SM
MD
LG