Linkuri accesibilitate

Ministerul Apărării recunoaște că efectivul feminin din MApN este de 17%, din care doar circa 5% reprezintă personal militar.

În România, Ministerul Apărării a fost sancționat în justiție pentru discriminare: nu oferă femeilor care vor să intre în armată aceleași oportunități ca bărbaților.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) promite să „ajusteze” normele de recrutare și de selecție a femeilor în armată, ținând însă cont de anumite „cerințe operative”. Acesta este răspunsul MApN după ce Curtea de Apel București a decis că excluderea femeilor de la mai multe specializări militare înseamnă discriminare, iar în cazul specializărilor universitare nu ar trebui ca numărul locurilor pentru băieți să fie mai mare decât cel pentru fete.

Ministerul Apărării s-a luptat în instanță să câștige partida cu CNCD, Consiliului pentru Combaterea Discriminării, bazându-se pe prejudecățiile de gen care domină societatea și care pleacă de la premiza că femeile nu pot face față efortului susținut necesar militarilor. În motivarea contestației, reprezentanții armatei au spus că femeilor le vine ciclu menstrual și rămân însărcinate ceea ce chipurile le-ar împiedica să fie egale cu bărbații.

Mai mult, juriștii Armatei au susținut în contestație că, dacă fetele și băieții ar avea locuri comune s-ar putea ajunge la situația în care an de an, locurile scoase la concurs să fie ocupate doar de către femei „la toate armele și specialitățile militare”. Această temere pare să fie întemeiată, fiindcă în general media fetelor la admiterea în univeristățile militare este în jur de 9, iar a băieților în jur de 7.

În documentul juridic prin care MApN milita pentru menținerea discriminărilor se face și o demonstrație prin reducere la absurd: „într-o perioadă de 6-9 ani, poate apărea situația conform căreia o escadrilă de avioane multirol sau elicoptere de luptă să fie încadrată numai cu femei, ceea ce conduce, datorită structurii morfo-fiziologice și biologice a părții feminine, ca în fiecare lună, pentru o perioadă de 4-5 zile escadrila să fie neoperațională, iar pe perioada maternității, care se poate întâmpla pentru mai multe femei din aceeași escadrilă situația să fie asemănătoare”

Cu această mentalitate, etichetată drept misogină de Coaliția Anti-discriminare, care a susținut acest caz în fața justiției, Armata Română nu pare să-și dorească modernizarea cu orice preț. Coaliția Anti-discriminare, formată din 17 organizații neguvernamentale menționează chiar în petiția adresată Consiliului pentru Combaterea Discriminării că pentru anul școlar 2016-2017 nu există niciun loc pentru fete în învățământul militar liceal, in ciuda sancțiunii pe care a dat-o CNCD, Armatei, în urmă cu doi ani. În zona universitară, singurul loc în care nu există locuri segregate pe sexe este la Academia Forțelor Terestre, la intendență, adică la serviciul de aprovizionare cu hrană și echipamente. Deci femeile sunt bune la popotă, nu pe front. În rest la celelate specializări, universitățile militare autohtone primesc, cel mult, în proporție de 15% fete.

Ministerul Apărării susține că vrea să elimine „orice măsură nejustificată de diferențieie în funcție de gen”. Dar acest răspuns arată că tot prejudecățile vor stabili ce înseamnă „măsură nejustificată”. Adică există și măsuri care justifică discriminarea, aceasta e concluzia Ministerului Apărării, care recunoaște că efectivul feminin din MApN este de 17% din care doar circa 5% reprezintă personal militar.

XS
SM
MD
LG