Linkuri accesibilitate

Iurie Leancă: „Nu e vinovată «mâna Moscovei» că după alegerile din 2014 suntem într-o criză permanentă”


Fostul premier și ministru de externe este încrezător că guvernul lui Pavel Filip nu schimbă politica Moldovei față de Rusia.

În vreme ce ministrul de externe Andrei Galbur se afla în vizită la Moscova, unde a discutat cu colegul său rus Serghei Lavrov despre conflictul transnistrean, despre muncitorii moldoveni și integrarea europeană, la Chișinău Vasile Botnaru i-a cerut lui Iurie Leancă, fost premier și fost ministru de externe, să evalueze direcția de politică externă a actualului guvern moldovean.

Europa Liberă: Domnule Leancă, dumneavoastră mai bine ca oricine, probabil, ştiţi să citiţi limbajul nonverbal al unor întrevederi la nivel înalt. Şi aş porni de la cea mai recentă întrevedere a ministrului de Externe din Republica Moldova cu Serghei Lavrov. Unii au avut senzaţia că totuşi Lavrov a încercat să dea impresia că i-a oferit o audienţă unui vasal, că l-a lăudat că a venit în prima sa vizită la Moscova, că l-a lăudat pentru faptul ca va continua învăţarea limbii ruse etc., nişte elemente pe care a încercat să le strecoare. Cum credeţi, a ieşit cumva Lavrov învingător sau domnul Galbur totuşi a reuşit să îşi păstreze verticalitatea?

Iurie Leancă: „Pentru mine astfel de întrevederi nu sunt neapărat meciuri în care cineva trebuie să câştige şi cineva să piardă. Din punctul meu de vedere, întâlniri de genul acesta sunt benefice pentru ambele părţi. Pe de o parte, permit să menţii dialogul şi, din câte ştiu, în 2015 astfel de întrevederi la nivel de miniştri de externe nu au avut loc între Chişinău şi Moscova. Şi, pe de altă parte, îţi permit să mai sonorizezi punctele de vedere, să vezi dacă nu sunt schimbări. Sunt convins că pentru Chişinău a fost interesant să testeze, după această pauză, poziţia Moscovei, eventual, anumite elemente noi, în urma evoluţiilor nu atât pe planul relaţiilor bilaterale, ci în mod special în contextul acestei agravări a situaţiei dintre Vest şi Est, reapariţiei acestei retorici, nu doar retorici, dar acţiuni din timpul războiului rece, dacă s-a schimbat poziţia Moscovei pe conflictul transnistrean, dacă a evoluat cumva poziţia Moscovei pe subiectul Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Deci, din punctul meu de vedere, a fost un lucru benefic atât pentru Chişinău, cât şi pentru Moscova.”

Europa Liberă: Dar Chişinăul până acum a dat motive să creadă cumva Moscova că s-a produs o mică dezagregare în orientarea pro-europeană şi se poate strecura un pic de neghină în dorinţa aceasta pro-europeană a Chişinăului?

Iurie Leancă: „Din ceea ce știu eu de la conferinţa de presă a celor doi miniştri de externe, slavă Domnului, nu am văzut elemente noi în mesajul, în mod special în retorica ministrului de la Chişinău, nici pe subiectul obiectivului nostru principal – integrarea europeană, care, din păcate, a fost puternic afectat nu de Moscova, ci de noi înşine şi l-am adus la o situaţie de decepţie totală, nici pe subiectul conflictului transnistrean. Acum nu înseamnă că în întâlnirile cu uşile închise, eventual, ar fi putut apărea anumite elemente. Dar eu, cel puţin, nu am avut ocazia sau şansa până acum să aud ceva elemente noi în acest sens.”

Europa Liberă: Eu am vrut să vă aduc de fapt în punctul următor: va încerca Kremlinul să zădărnicească orientarea pro-europeană a Republicii Moldova, prin mijloace foarte dure, ca în Ucraina, sau prin mijloace mai sofisticate, cum ar fi alegerile parlamentare?

Iurie Leancă: „Teza pe care am enunţat-o anterior pot doar să o reiterez: cei mai mari duşmani ai noştri sunt nu cei din afară, cei mai mari duşmani ai noştri suntem noi înşine. Criza prin care trece Republica Moldova este de sorginte internă, nu e mâna Moscovei vinovată în faptul că, după alegerile din noiembrie 2014, suntem într-o criză permanentă, că am generat neîncredere totală atât din partea partenerilor din afară, cât şi din partea cetăţenilor din țară. Nu e vina Moscovei că s-au schimbat guvernele cu o periodicitate de trei-patru luni, astfel încât la Chişinău nu a fost un interlocutor, nu s-a ştiut care sunt priorităţile, care sunt obiectivele, ce faci pe interior, pentru a fi consistent şi în acţiunile tale în afară. Sigur că Moscova încearcă să profite de aceste vulnerabilităţi enorme, de aceste animozităţi pe plan intern pe care le avem noi, de apariţia unor noi forţe revanşarde care au priză. Astfel încât sentimentul meu este că Moscova va prefera să meargă pe formula mai puţin belicoasă, care o costă şi pe plan internaţional, afectează imaginea care după aceasta înseamnă sancţiuni, cum a fost în cazul Ucrainei, iar sancţiunile lovesc în economia Federaţiei Ruse şi o costă şi resurse financiare. Convingerea mea este că Moscova va încerca doar să alimenteze cumva aceste disensiuni care există pe interior, să susţină pe cei care promovează acest vector pro-estic filorus. Aşa văd eu lucrurile care deocamdată evoluează, că nu vor recurge la formule pe care le-au folosit în cazul Crimeei sau Ucrainei de est, mă refer la Donbas.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, şi atunci când eraţi şi dumneavoastră ministru de externe, dar şi când eraţi prim-ministru, Chişinăul apela la partenerii occidentali, spunând, nu în termenii aceştia, desigur, „Apăraţi-ne de ruşi” sau „Ajutaţi-ne să nu depindem de ruşi”, de exemplu, sub aspect energetic. Acum mai are nas Chişinăul să ceară să stea sub umbrela Occidentului, dacă nu şi-a făcut tema de acasă?

Iurie Leancă

Iurie Leancă

Iurie Leancă: „Sigur că acum capacitatea noastră de a convinge Occidentul, acolo unde este cazul, să intervină, folosind anumite pârghii şi nu doar să intervină în interesul Republicii Moldova... Problema Republicii Moldova este dimensiunea sa mică, astfel încât noi mereu suntem în umbra Ucrainei. Şi faptul că suntem în această umbră uneori este bine, că poate mai uită de noi cei mari, dar uneori este rău, fiindcă interesele, accentele, energia, resursele financiare, umane se îndreaptă în mod special pe actorii-cheie, cum este Ucraina, în cazul regiunii noastre. Şi atunci când noi am generat această lipsă totală de încredere, acest scepticism faţă de comportamentul nostru, faţă de previzibilitatea noastră în sens pozitiv, sigur că e mult mai complicat să convingi partenerii noştri să intervină. Şi să intervină nu neapărat prin mesaje dure la adresa Moscovei. De exemplu, pe ce subiecte insistam eu, în funcţia de ministru sau prim-ministru, atunci când discutam cu Occidentul? Sancţiunile, din punctul meu de vedere, impuse Federaţiei Ruse au încălcat anumite norme nu doar ale Zonei de Liber Schimb din spaţiul CSI, dar şi anumite prevederi care rezultă din faptul că şi Rusia, şi noi, şi ţările occidentale sunt membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Şi atunci când ei negociau relaţiile dintre UE, de exemplu, şi Federaţia Rusă, inclusiv sancţiunile impuse reciproc, rugămintea mea era să nu ignore problema noastră, fiindcă ea tocmai face parte dintr-un cadru general. Sigur că e problema prezenţei militare străine, problema separatismului, unde avem nevoie de această susţinere, de această intervenţie, dar, iarăşi, foarte mult depinde nu doar de verticalitatea, nu doar de consistenţa mesajului nostru, dar şi de credibilitatea pe care o avem noi în Occident. Deocamdată, din păcate, credibilitatea noastră este foarte şi foarte mică, am reuşit în câteva mişcări să o distrugem. Astfel încât aveţi dreptate, astăzi e mult mai complicat ca în dialogul dintre Vest şi Est să reapară subiectul Republicii Moldova. Iar atunci când suntem ignoraţi, neglijaţi, e mult mai complicat să găsim soluţii de sistem, e mult mai complicat să asigurăm o dezvoltare continuă.”

Europa Liberă: Iarăşi, vreau să apelez la expertiza dumneavoastră, e de înţeles că sunteţi în opoziţie, dar totuşi trei lucruri pe care le-aţi face altfel decât le face acum guvernarea în politica externă?

Iurie Leancă: „Politica externă, aşa cum spunea ctitorul filosofiei marxist-leniniste, este continuarea politicii interne. Şi dacă nu se înţelege că, fără acţiuni pe interior pe domeniile cheie despre care tot am vorbit din 2009 încoace cu partenerii noştri occidentali, şi, în primul, şi în primul rând, justiţia, în al doilea rând, sistemul bancar, în al treilea rând, economia ş.a.m.d., dar primele două subiecte, după mine, sunt absolut cheie, dacă nu demonstrăm consistenţă, dacă nu mergem cu acţiuni, cu viteză mult mai mare, cu acceleraţie totală, atunci e foarte greu să restabileşti dialogul cu Occidentul. Şi dialogul, uitaţi-vă câte delegaţii au fost în Republica Moldova din aceeaşi Uniune Europeană în 2015, după tăvălugul, avalanşa de delegaţii, aduceţi-vă aminte comisari, preşedinţi ai Comisiei Europene, Consiliul European, deputaţi europeni, miniştri de externe, prim-miniştri. Unde suntem noi astăzi? Şi faptul că dialogul este într-o formă suspendată, dacă doriţi, are efecte şi asupra sprijinului financiar ş.a.m.d. Doar prin tentativa de a fi activi pe plan extern, fără a încerca să reclădim, ceea ce e mult mai greu, încrederea în Occident, noi nu vom putea să revenim la normalitate în relaţia noastră cu Uniunea Europeană şi cu SUA. Prioritară este doar acţiunea pe plan intern. Dacă vom demonstra de data aceasta mai mare seriozitate, dacă vom demonstra că am tras anumite concluzii, vom începe cu reforma justiţiei şi nu vom mai insista ca şeful, de exemplu, Consiliului Suprem al Justiţiei să fie aceeaşi persoană care a mai fost în fruntea acestei instituţii şi nu a reuşit sub nicio formă să redea anumită credibilitate, să schimbe funcţionalitatea, să genereze încredere din partea cetăţenilor, e foarte greu să demonstrezi că într-adevăr eşti tentat cel puţin să faci reforme.”

Europa Liberă: Guvernarea spune că a şi demarat în trombă, a dat proiectul de lege privind CNI, Procuratura, începe să revigoreze sistemul acesta. Nu e destul de convingător?

Iurie Leancă: „Din punctul meu de vedere, unicul domeniu unde guvernarea într-adevăr a venit cu o abordare novatorie a fost selectarea guvernatorului pentru Banca Naţională şi pentru acest lucru pot să-i felicit. În rest, pe reforma justiţiei nu poţi veni doar cu un proiect de lege, pe aceeaşi Procuratură, și acolo detaliile contează, încă până astăzi nu sunt convins dacă s-a votat exact ceea ce ne trebuie pentru a revigora această instituţie, a o scoate de sub influenţa factorului politic, de a o face într-adevăr independentă şi funcţională. Eu vreau să aud de la guvernare care este planul de reformă per ansamblu. Nu poţi reforma poliţia, dacă nu reformezi Procuratura şi justiţia. Nu poţi face Procuratura independentă şi funcţională, dacă instanţele vor judeca în continuare strâmb. Vreau să văd, şi sunt două luni de când e această majoritate, o abordare de sistem – iată ce facem pe CNI, uite ce facem pe CNA, cum transformăm în DNA, uite ce facem pe CSJ, pe CSM ş.a.m.d. Aţi auzit dumneavoastră despre o astfel de abordare? Eu nu am auzit. Şi atunci când noi ştim că doar o verigă, dacă o abordezi, nu schimbă tot lanţul, tot sistemul, nu este suficient. Eu, dincolo de politician, sunt, în primul rând, cetăţean al acestei ţări şi vreau să-mi leg viitorul meu şi al copiilor mei de viitorul ţării. Şi vreau să văd schimbări spre bine, deocamdată încă nu le văd. Şi acest lucru nu-l vede nici partenerul nostru din afară. Şi aceasta v-o spun în cunoştinţă de cauză.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG