Linkuri accesibilitate

Partidul DA a câștigat bătălia pentru referendum, chiar dacă referendumul nu va avea loc (Nicolae Negru/Ziarul Național)


„Panama Papers” și Moldova (RISE Moldova).

Presa de la Chişinău înregistrează şi ea mai multe ecouri ale publicării unui număr imens de documente despre afacerile off-shore ale politicienilor și altor celebrități din lumea întreagă – așa numitele Panama Papers (Documentele Panama). RISE Moldova publică un set de documente ale anchetei care demonstrează participarea fostului premier Ion Sturza în afaceri înregistrate în offshoruri. Potrivit documentelor, în august 2005, Ion Sturza (pe atunci vicepreședinte de Dezvoltare Rompetrol pentru Rusia și CSI), Constantin Lutsenko (directorul reprezentanței Rompetrol din Moscova) și miliardarul român Dinu Patriciu au devenit parteneri de afaceri în offshore-ul Markside Holdings Limited, companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice, paradis fiscal care nu oferă acces la informațiile Republicii Moldova din registrul companiilor. După șapte ani de activitate, compania a fost lichidată, iar decizia de lichidare fiind semnată de Ion Sturza, care a fost secretar al adunării. După ce a fost vizat de RISE, fostul premier a reacționat pe pagina sa de Facebook. El recunoaște că a participat la crearea câtorva companii în zone off-shor, calificând că acest gen de afaceri „[…] nu este un fenomen ilegal”, iar „de această Republicii Moldova juridică se folosesc TOATE companiile, băncile, fondurile investiţionale mari, dar şi persoanele fizice.” „Dar încă o dată, e bine că a apărut această investigație! Chiar dacă sunt și eu o „victimă” colaterală”, a scris Ion Sturza pe Facebook.

Într-un editorial publicat în „Evenimentul Zilei”, analistul român Iulian Chifu trasează o perspectivă mai generală a fenomenului. Revoluţia reţelelor sociale în calitatea democraţiei a lăsat Europa fără lideri, scrie autorul. Articolul său este o reflecţie despre cum clasa politică europeană nu a ştiut să se adapteze la această mare descoperire - reţelele sociale - şi a continuat cu abordări tot mai puţin flexibile şi tot mai neadecvate problematicii actuale, de unde şi îngustarea electoratului care susţine aceste opţiuni.

Pe portalul „Deschide Știrea”, analistul scrie ca despre „o gafă” despre decizia democraţilor de la Chişinău de a participa în procesul votării Declarației privind neutralitatea permanentă a Republicii. Analiza sa a efectelor acestui vot atât pe plan intern, cât și extern arată că este o legitimare a separatiştilor ca apărători ai Republicii Moldova. „Culmea nebuniei! Exact cei care atentează constant la suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, la neutralitatea sa, au devenit apărătorii statalităţii!”, subliniază columnistul. Iulian Chifu crede că participarea la vot a PDM este o cădere a acestui partid în spațiul „incoerenţei politice”, iar gestul rupe coaliţia care susţine Guvernul – a doua oară votează cu stânga în mod conjunctural şi oportunist.

Cu referință la vizita șefului MAE al Republicii Moldova, Andrei Galbur, la Moscova, jurnalistul Vitalie Călugăreanu scrie în corespondența sa pentru „Deutsche Welle” că interesul Rusiei față de Republica Moldova a crescut brusc după revenirea la procedura de alegere a șefului statului prin vot direct în Republica Moldova (30 octombrie) și după stabilirea datei „alegerilor prezidențiale” în enclava separatistă pro-rusă Transnistria (11 decembrie). Unii analiști politici de la Chișinău cred că s-ar urmări fie revenirea la planul rusesc de federalizare a Republicii Moldova, fie că Rusia a pus în aplicare un scenariu periculos pentru securitatea republicii. Vitalie Călugăreanu observă că forțele politice pro-ruse de la Chișinău s-au activat în ultimul timp și au votat săptămâna trecută, în Parlament, Declarația privind neutralitatea permanentă a Republicii Moldova. Iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a menționat la întrevederea cu ministrul Andrei Galbur că Rusia susține continuarea negocierilor în foRepublicii Moldovaatul 5+2, pledând pentru „rămânerea Transnistriei în componența Republicii Moldova” în baza unui „statut special în cadrul unei Moldove neutre și indivizibile.”

Politologul Dionis Cenușă semnează un comentariu pe pagina Agenției IPN în care califică declaraţia liderului PDM, Marian Lupu, potrivit cărora Republica Moldova va depune cerere de aderare la UE până în 2019, ca fiind de natură să trezească „multe nedumeriri.” Autorul constată că autorităţile de la Chișinău au ambiţii exagerate, dar şi iluzorii, privind obţinerea statutului de candidat până în 2019, când, de fapt, nu sunt capabile nici măcar să deblocheze sprijinul bugetar direct al UE. Realităţile moldoveneşti, dar şi cele europene, consideră politologul, sporesc riscurile ca o eventuală cerere de aderare trimisă de Republica Moldova până în 2019 să fie „ucisă” din faşă. Dionis Cenușă consideră că îmbunătăţirea situaţiei politice şi economice din ţară prin implementarea reformelor, susţinute de către UE, dar şi de SUA, ar putea contribui la pregătirea graduală a populaţiei pentru „cererea de aderare”. „[…] Un demers de aderare realist şi de succes înseamnă: clasă politică integră, credibilă şi pro-refoRepublicii Moldovaă, agendă europeană înrădăcinată, populaţie care susţine pe larg vectorul european, dar şi o Europă predispusă spre extindere”, conchide politologul.

Silviu Tănase publică în Timpul o pledoarie în favoarea acțiunilor unioniste din Chișinău din data de 27 martie. Editorialistul menționează că bătălia de idei, naturală într-o societate pretins democratică, a ajuns după aceste evenimente să se scufunde într-o baltă de amenințări, sterile, cu moartea, războiul sau cu venirea omuleților verzi. Acesta ar însemna, în opinia lui Silviu Tănase că, în acest context, curentul imperialist, care încearcă să deznaționalizeze Republica Moldova, a suferit o nouă înfrângere. În opinia editorialistului de la Timpul reacția adversarilor este cel mai reprezentativ barometru al celor întâmplate. [...] Lupta informațională împotriva Republicii Moldova dă primul semn de breșe majore și de ineficiență. Războiul hibrid are un adversar serios în societatea maturizată a Republicii Moldova”, constată Silviu Tănase. El consideră că societatea a evoluat natural cerând Unirea ca o soluție dreaptă pentru toată țara.

Comentatorul politic, Nicolae Negru crede că Partidul DA a câștigat bătălia pentru referendum, chiar dacă referendumul nu va avea loc. Într-un editorial publicat în „Ziarul Național”, Negru afirmă că decizia legală a CEC prin care a respins inițiativa referendumului constituțional îi este convenabilă PDA din punct de vedere tactic. „[…] Dacă CEC le dădea undă verde, organizarea unui referendum steril nu ar fi adus dividende politice PDA. Rostul unei asemenea acțiuni putea fi pus la îndoială chiar și de adepții platformei, după ce Curtea Constituțională a anulat legea constituțională privind alegerea președintelui Republicii Moldova în Parlament (…)”, scrie Nicolae Negru. În opinia editorialistului, celelalte schimbări constituționale pe care le cerea să fie puse la judecata referendumului, ar fi făcut ca liderii PDA să se aleagă cu reputația de amatori politici. Negru observă că dacă liderii PDA sunt siguri în dreptatea lor și doresc cu adevărat revizuirea deciziei CEC în privința referendumului, era firesc ca ei să cheme cetățenii la protest imediat, nu peste aproape o lună. „[…] Scopul lor pare să fie altul, decât referendumul în sine”, punctează Nicolae Negru.

XS
SM
MD
LG