Linkuri accesibilitate

Karabah – un conflict (ne)necesar


Azerbaidjan și Armenia se acuză reciproc de încălcarea armistițiului în Nagorno-Karabah.

Un articol de Andrei Șarogradski si Alexandr Gostev pentru Radio Svoboda.

Adjunctul ministrului de Externe al Armeniei, Șavaș Kociarean, a acuzat Turcia de faptul că ar încuraja acțiunile Azerbaidjanului împotriva Nagorno-Karabahului, pe fundalul declarației făcute duminică de președintele Turciei, Recep Erdogan, potrivit căreia Ankara promite „să susțină până la capăt autoritățile de la Baku”.

O parte dintre experți spun că acțiunile militare riscă să escaladeze într-o confruntare dintre Rusia, Turcia și chiar NATO, iar Caucazul de Sud este acum în pragul unui mare război. Alți experți cred că niciuna dintre părți nu este gata să pornească acum un război adevărat și lucrurile se vor calma în viitorul apropiat.

Pe linia conflictului situația rămâne tensionată. Partea azeră a anunțat despre 12 militari uciși, iar Erevanul spune că forțele armate armene au pierdut 18 militari. SUA, OSCE și Rusia au cerut încetarea imediată a focului, iar reprezentanții Grupului de la Minsk se întâlnesc azi și mâine la Viena pentru a căuta soluții.

Expertul rus Konstantin von Eggert a declarat pentru Radio Svoboda că este puțin probabil ca un conflict mare să pornească acum între Azerbaidjan și Armenia și că nu crede că în escaladarea acestuia ar putea fi interesate forțe din exterior.

Konstantin von Eggert: „Eu cred că evenimentele din ultimii ani au schimbat optica celor de la Baku. Guvernul din Azerbaidjan în ultimii 10 ani a întărit foarte mult armata, proces în care a fost susținut de un șir de state, în primul rând de Turcia. Armata azeră este mult mai bine pregătită decât acum 10 ani și discuțiile despre faptul că la un moment dat Baku ar putea să încerce o soluționare prin forță a problemei din Nagorno-Karabah se poarte de ceva vreme. Ce s-a întâmplat în Crimeea – anexarea peninsulei de către Rusia – a întărit, din punctul meu de vedere, convingerea celor de la Baku că dacă așa ceva s-a putut întâmpla între Rusia și Ucraina, atunci Azerbaidjanul, care formal rămâne „suveran” în Nagorno-Karabah, cu atât mai mult trebuie să încerce să-și ia teritoriile înapoi”.

Politologul Konstantin von Eggert crede că tensionarea situației este mai degrabă o dorință de-a Azerbaidjanului de a face o demonstrație de forță și că niciuna dintre marile puteri nu este interesată de escaladarea unui conflict regional. Nici Moscova, nici administrația de la Washington, care e pe picior de plecare, nu au niciun chef să-și consume forțele cu acest conflict, mai ales că au destule - și Ucraina, și Siria, și criza economică. „Astfel încât nu cred că acest conflict va lua amploare în următoarele zile sau săptămâni”, spune Konstantin von Eggert.

Acest punct de vedere nu este însă împărtășit de un alt expert consultat de Radio Svoboda, analistul politico-militar Iuri Fiodorov. Acesta spune că acțiunile militare au fost provocate de partea armeană și sunt dirijate de Rusia. Expertul amintește că după doborârea bombardierului rusesc președintele rus a declarat că Turcia va plăti și „nu va scăpa doar cu interdicția la importul de roșii”. După asta s-a activizat brusc în Turcia gruparea militanților kurzi, care menține legături vechi și strânse cu Moscova, și a fost suplimentat numărul de avioane militare rusești la baza militară a Federației Ruse din Armenia. Contingentul acestei baze este de cinci mii de militari, aceasta având în dotare 74 de tancuri, 17 mașini militare blindate pentru transportul de militari, 148 de blindate și 84 de sisteme de artilerie, ceea ce constituie o forță importantă. Iuri Fiodorov spune că Rusia a avut și un motiv evident pentru a provoca conflictul și întrevede trei posibile scenarii:

Iuri Fiodorov: „În primul scenariu trupele armene împreună cu cele din Nagorno-Karabah înfrâng trupele azere și ocupă încă câteva raioane învecinate acestei regiuni. În acest caz Ankara bineînțeles că va trebui să intervină, sau cel puțin probabilitatea că acest lucru se va întâmpla este destul de mare, pentru că altfel va pierde fața, având în vedere că Azerbaidjanul este aliatul apropiat al Turciei, iar din punct de vedere etnic turcii și azerii sunt practic același popor.

Al doilea scenariu presupune, invers, faptul că trupele azere eliberează Nagorno-Karabahul, mai bine zis își restabilesc suveranitatea asupra acestui teritoriu. Dar acest lucru dă Moscovei motivul „legal” de a interveni de partea Armeniei, inclusiv amenințând cu o invazie în Azerbaidjan din nord.

Scenariul cel mai probabil însă presupune un conflict cu suflu anemic de genul celui care are loc acum în Donbass între forțele ucrainene și formațiunile separatiste.”

Oricum ar evolua situația, consideră Iuri Fiodorov, acest conflict dă posibilitatea Kremlinului de a se poziționa ca o forță importantă, iar SUA, OSCE și UE vor fi nevoite să apeleze la medierea Rusiei pentru a reinstala liniștea în regiune. Reizbucnirea conflictului din Karabah demonstrează că Kremlinul este interesat de provocarea conflictelor militare în zonele în care poate exercita influențe majore asupra politicienilor și a situației în general, este de părere analistul politico-militar de la Moscova, Iuri Fiodorov.

Traducere și adaptare de Lina Grâu

XS
SM
MD
LG