Linkuri accesibilitate

Ion Preașcă: „Chiar ţara noastră a fost «offshore» permițînd unor companii înregistrate în regiunea transnistreană operațiuni financiare fără să plătească taxe la bugetul R. Moldova... ”


Un interviu cu membrul echipei RISE Moldova care analizează „Panama Papers”.

Așa numitele „Panama Papers”, documente analizate de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, scot la iveală afacerile secrete ale unor politicieni, businessmani și sportivi de talie mondială. Acestea conțin dezvăluiri și despre Republica Moldova. Documentele sunt analizate de reporterii de investigație de la RISE Moldova, parteneri în cadrul anchetei jurnalistice globale.

Ion Preașcă în studioul Europei Libere

Ion Preașcă în studioul Europei Libere

Detalii într-un interviul cu jurnalistul Ion Preașca, membru al echipei RISE Moldova:

Ion Preaşca: „Panama Papers este de fapt un set, o bază de documente, date, care au ajuns în mâinile ziariștilor şi care aparţine companiei Mossack Fonseca, o companie juridică din Panama care se ocupa cu prestarea serviciilor de înregistrare a diferitelor companii din lume. Au mai fost şi până acum asemenea publicaţii, a fost în 2013 Offshore Leaks, a fost WikiLeaks în 2010-2011, dar acesta este cel mai mare set de documente care a ajuns în mâinile ziariștilor şi care acum este treptat făcut public. Documentele sunt diferite şi sunt foarte numeroase. Sunt milioane şi milioane de documente, multe reprezintă o simplă corespondenţă, dar ele se referă la relaţiile dintre această companie juridică şi diferiţi clienţi din zeci de state ale lumii.”

Europa Liberă: Deci, până la urmă care era rolul companiei de avocatură?

Ion Preaşca: „Era un soi de fabrică de firme. Dacă dai căutare o companie sau alta, care a apărut acum, nu vei găsi nici referinţă pe Google, adică ele formal există, dar real nu găsești nicio informaţie. Şi prin aceasta e importantă această publicaţie, fiindcă scoate la iveală lucruri care erau ascunse.”

Europa Liberă: Dar la ce sunt utilizate offshore-urile? De ce le preferă politicienii, am văzut, oameni de afaceri, fotbalişti?

Ion Preaşca: „Da, și politicieni care luptă cu corupţia, care anunţă că ei combat frauda şi ei apar acolo ca fondatorii, ca beneficiari ai acestor firme. În mod evident, aceasta se face pentru a ascunde urmele, a ascunde deţinerea unor proprietăţi, a unor companii, a unor active.”

Europa Liberă: RISE Moldova este partenerul pentru Republica Moldova în proiectul de investigaţie global. Atât cât aţi reuşit să analizaţi documentele, cât de utilizate sunt offshore-urile de politicienii, de oamenii de afaceri moldoveni?

Ion Preaşca: „Sunt mult mai multe firme care prestează asemenea servicii juridice. În cazul acesteia, avem un număr de persoane politice, oameni de afaceri din Moldova, din regiunea transnistreană, care utilizează pe larg aceste firme, aceste servicii, pentru a se ascunde şi pentru a face operaţiuni, tranzacţii etc. Perioada e foarte lungă, de exemplu, în cazul unora e de 12 ani. Și în toată perioada aceasta, ei au avut permanent relaţie cu această firmă, respectiv, ei în toată această perioadă au avut operaţiuni. Şi aceasta arată că un grup anumit foloseşte pe larg aceste servicii.”

Europa Liberă: Dar deţinerea unei companii offshore presupune şi evaziune fiscală?

Ion Preaşca: „Însăşi înregistrarea nu presupune că e fraudă. Sistemul offshore e privit de toţi negativ, dar sunt foarte multe corporaţii internaţionale care au firme în zonele acestea offshore, adică corporaţii globale, Apple, Coca-Cola etc. Dar aceasta ei declară, adică ei arată că ei au companie, au toate acestea înregistrate în zone offshore. Dar aici vedem de fapt că nu sunt declarate foarte des, adică nu este afişat, nu vezi că el este proprietarul acesteia, nu poţi afla. Şi aceasta este partea cea mai dubioasă, fiindcă încearcă să obţii o informaţie despre cutare firmă, informaţia este închisă.

De ce li se zice paradisuri fiscale, o denumire mai populară? Fiindcă oferă taxe foarte mici. În cazul în care ar plăti impozite pe venit, să zicem, care în Moldova e de 12%, vă daţi seama câţi bani ar putea veni la buget. Eu am zis pur ipotetic, fie pentru a-şi proteja banii mai bine, pentru a nu plăti taxe, pentru aceasta se foloseşte, de regulă, şi pentru operaţiuni care foarte des pot fi spălări de bani, bani proveniţi din comerţ cu droguri, cu arme.”

Europa Liberă: În Republica Moldova, dacă îmi amintesc bine, au fost câteva tentative de a identifica companiile înregistrate în offshore şi de a le aduce cumva în câmpul legal. A fost o intenţie a fostului preşedinte, domnul Voronin. Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de reală este o asemenea intenţie?

Ion Preaşca: „Intenţiile acestea, în mare parte, au fost populiste. Dacă se dorea, se făcea regulă. Prima dată, când s-a vorbit despre eliminarea offshore-urilor din diferite activităţi economice, financiare încă în 2003, ştiţi cu ce s-a terminat, îşi dădeau seama că lovesc în sine. O mare parte din tot comerţul internaţional se bazează pe firme care au reşedinţă în offshore, inclusiv comerţul cu produse petroliere, medicamente, cu produse alimentare, cu ce vrei, cărţi, totul se face prin firme offshore. În sine aceasta nu este ilegal până la momentul în care tu nu declari şi nu plăteşti impozite în ţara ta. Chiar ţara noastră a fost offshore şi avem în continuare alături, în regiunea transnistreană, acum noi dăm voie la companii care sunt înregistrate în regiunea transnistreană să facă operaţiuni financiare, operaţiuni economice, fără să plătească taxe în bugetul Republicii Moldova.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG