Linkuri accesibilitate

„Süddeutsche Zeitung”: dată fiind masa documentelor, 11,5 milioane (2,6 terabiți), revelațiile sînt doar la început.

Principalii membri ai consorțiumului International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) care au beneficiat de comoara respectivelor documente din Panama Papers sunt „New York Times” și „Washington Post”, chiar dacă de astă dată documentele au fost oferite inițial cotidianului din München „Süddeutsche Zeitung”. „Süddeutsche Zeitung” este cel care le-a împărțit cu toate celelalte zeci de alte ziare ale grupului, astfel încât revelațiile au apărut simultan în zeci de țări și în mai bine de o duzină de limbi.

„Washington Post” titrează direct că asociații lui Putin au pus două miliarde de dolari în conturi offshore. Este vorba de aceeași asociați și apropiați pe care „Le Monde” îi numește “clanul lui Putin”.

„Panama Papers - Ce trebuie să iasă la lumină” scrie „Süddeutsche Zeitung”, ziarul la originea revelațiilor, care explică în detaliu că, dată fiind masa documentelor, 11,5 milioane, sau altfel zis 2,6 terabiți, revelațiile sînt doar la început.

Putin, Poroșenko, Assad și fotbalistul Lionel Messi sunt numele cele mai emblematice expuse de cotidianul german.

„Süddeutsche...” explică, pe un ton de nuvelă polițistă, și cum a ajuns în posesia documentelor: de la un fictiv John Doe, care, scriind din America, a informat redacția (oarecum precum făcuse și Edward Snowden) că e în pericol de moarte și că are niște importante revelații de făcut. Atât „Süddeutsche...”, cât și „The Guardian” în Anglia explică în detaliu cum au decis jurnaliștii să verifice autenticitatea documentelor revelate acolo și fiabilitatea sursei.

În Spania, „El Pais” scrie că procuratura a deschis deja ancheta asupra lui Lionel Messi.

În Italia, „L’Espresso” scrie că nu mai puțin de 1.000 de cetățeni italieni apar în liste, ceea ce face din Italia una din țările cele mai bine reprezentate în acest scandal.

În Marea Britanie, „The Guardian” este ziarul care a beneficiat de un acces privilegiat la documente și care publică un întreg dosar, atât în versiunea tipărită cât și pe site-ul web, inclusiv cu elemente ludice, precum un montaj video care, imitând titlul unui vechi film polițist, transmite informația: „Cum să ascunzi un miliard”.

„The Guardian” subliniază faptul că pe liste se află și un număr de parlamentari britanici, precum și zeci de donatori către partidele politice din Marea Britanie.

În Belgia, ziarul membru al ICIJ este cotidianul francofon „Le Soir”, care citează reacția Kremlinului, potrivit căruia în spatele revelațiilor s-ar afla foști agenți CIA. Într-un editorial, „Le Soir” scrie însă că revelase o parte din ceea ce privește fraudele belgiene încă din 2013, dar că administrația fiscului nu a făcut nimic, pretextând o mare lipsă de mijloace. Multe din aceste fraude offshore, scrie „Le Soir”, au un „gust de sânge”. „Fraudele cu petrol din Angola, traficul cu armament destinat Siriei, nenumărate crime odioase acoperite de liniștea societăților-ecran.”

„Le Monde” este de asemenea unul din ziarele consorțiumului International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) și în această calitate unul din ziarele care au avut acces privilegiat de la bun început la masa de documente. „Le Monde” subliniază că președintele ucrainean Petro Poroșenko a creat o societate offshore în plin război în teritoriile separatiste din Donbass. Tot „Le Monde” precizează că reacția Kremlinului a fost una de iritare și indignare, poziția oficială fiind aceea că este vorba de un complot pentru a calomnia Rusia și pe Putin personal.

Presa rusă a fost deosebit de tăcută, mass media controlate de govern abia menționând scandalul, cu excepția câtorva ziare, printre ultimele care și-au păstrat puțină independență, precum „Novaia Gazeta”. „Novaia Gazeta” are însă un statut special, întrucât este membru al ICIJ, precum „Kyiv Post” în Ucraina, care îl pune direct în cauză pe președintele Poroșenko, amintind de asemenea că acesta a creat o societate offshore în plin război în teritoriile separatiste din Donbass.

Când a devenit președinte în 2014, Poroșenko a promis că va combate corupția și că va vine fabricile de dulciuri Roshen pentru a se consacra țării.
Apare acum că Poroșenko și-a mutat banii și afacerile în insulele britanice Virgin Islands (BVI), un paradis fiscal în afara oricărei jurisdicții internaționale.

Asta riscă să furnizeze argumente adversarilor semnării acordului de asociere UE-Ucraina, care organizează un referendum în Olanda miercuri 6 aprilie, dar riscă să pună în pericol și împrumuturile pe care Ucraina le așteaptă de la FMI și SUA.

XS
SM
MD
LG