Linkuri accesibilitate

Pe ce ar trebui să fie cheltuiți banii în mod prioritar și pe ce ar trebui economisiți? Opinii ale locuitorilor din Tiraspol.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Dezbateri aprinse în Sovietul suprem asupra bugetului regiunii pentru anul acesta. Pe ce ar trebui să fie cheltuiți banii în mod prioritar și pe ce ar trebui economisiți? Opinii ale locuitorilor din Tiraspol. Și reacții la Moscova, dar și în stânga Nistrului la condamnarea Rusiei de către CEDO în cauza Boris Mozer pentru încălcarea drepturilor omului în Transnistria.

Mai întâi însă buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Curtea Constituțională a decis vineri că alegerea președintelui țării în Parlament este neconstituțională, iar acesta trebuie ales prin vot direct. Curtea a reacționat astfel la o sesizare de anul trecut, depusă de un grup de deputați PLDM, care au contestat schimbările din anul 2000 privind modul de alegere a șefului statului. Decizia este definitivă, nu are caracter retroactiv și nu necesită aprobarea Parlamentului, a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Mandatul actualului președinte Nicolae Timofti expiră pe 23 martie, după care Parlamentul va trebui să stabilească data scrutinului la care șeful statului va fi ales de către întreg poporul.

Bridget Brink

Bridget Brink

Statele Unite susțin aspirațiile poporului Moldovei pentru un viitor mai democrat, mai prosper, un viitor european, a declarat Bridget Brink, asistentul adjunct al secretarului de stat american, într-un inteviu pentru Europa Liberă. Corupția, a mai spus Brink, este o problemă enormă în Moldova, și combaterea ei trebuie să fie o prioritate pe care guvernul de la Chișinău trebuie să o abordeze pe multiple căi, prima dintre ele fiind aplicarea reformelor, a declarat Bridget Brink, care a vizitat Chișinăul în perioada 2-4 martie. Totodată, oficialul american a salutat reluarea recentă a dialogului dintre Chișinău și Tiraspol la nivelul reprezentanţilor politici, exprimându-și speranța că acesta va permite și reluarea negocierilor internaționale în formatul 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean. „Noi susținem procesul de reglementare „5+2”. Și am speranța că ne putem mișca înainte pe o cale pozitivă, pentru ca, în cele din urmă, să ajungem la o soluționare”, a mai declarat Europei Libere Bridget Brink.

Vicepremierul pentru reintegrare George Balan s-a întâlnit în premieră cu negociatorul transnistrean Vitalie Ignatiev, care este ministru de externe în guvernul nerecnoscut de la Tiraspol. Întâlnirea de joi găzduită de Misiunea OSCE la Chișinău a avut loc la câteva zile după ce guvernul moldovean a spus că dorește ca negocierile în formatul 5+2 pentru rezolvarea problemei transnistrene să fie reluate chiar din luna aprilie. Vorbindu-le jurnaliștilor după întâlnire, Ignatiev a sugerat însă că Tiraspolul nu este de acord. El s-a plâns că autoritățile moldovene anchetează penal demnitari de la Tiraspol în dosare care ar fi „motivate politic”. George Balan a respins acuzația, spunând că este investigată încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Mai multe, imediat în program.

Premierul Pavel Filip a discutat cu vicepreşedintele „Gazprom”, Valeri Golubev, despre proiecte investiţionale pentru modernizarea „întregului sector energetic al Republicii Moldova”. Un comunicat guvernamental spune că cei doi s-au întâlnit joi la Chișinău. Golubev care este și președinte al Consiliului de Observatori al întreprinderii „Moldovagaz” este citat spunând că Gazpromul vrea un „parteneriat durabil” cu Republica Moldova. În ultimii ani, concernul rus s-a opus gazoductului Iași-Ungheni pentru importul gazelor românești în Republica Moldova.

Federaţia Rusă cere garanţii pentru calitatea produselor agroalimentare moldoveneşti exportate pe piaţa rusă, a afirmat miercuri ambasadorul Rusiei la Chișinău, Farit Muhametşin, la o întrevedere cu ministrul moldovean al agriculturii Eduard Grama. Muhametşin a spus că Moscova dorește să conlucreze cu Chișinăul și a propus reluarea colegiilor inter-ministeriale,care nu s-au mai reunit în ultimii trei ani, relatează IPN. Rospotrebnadzor a anunțat că ar putea înăspri accesul fructelor moldovenești în Rusia, după descoperirea unei scheme de reexport a merelor din Polonia prin Moldova și regiunea transnistreană, și mai departe prin Belarus, în baza unor certificate fitosanitare false.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Ucraina poate avea nevoie de cel puțin 20-25 de ani pentru a se pregăti de aderarea la Uniunea Europeană și NATO. Juncker a făcut estimarea într-un discurs rostit la Haga și menit să asigure alegătorii olandezi că Acordul de Asociere semnat de Uniunea Europeană cu Ucraina nu reprezintă un pas către aderare. Olanda își va întreba cetățenii la un referendum, în luna aprilie, dacă trebuie să ratifice acordul, iar sondajele de opinie sugerează că majoritatea sunt împotrivă.

***

La Tiraspol

La Tiraspol

Europa Liberă: Cu o întârziere de câteva luni, proiectul bugetului regiunii transnistrene pentru anul acesta a fost înaintat spre examinare Sovietului suprem. Dezbaterile de miercuri au decurs furtunos, iar disensiunile dintre executiv și deputații de la Tiraspol rămân esenţiale în mai multe chestiuni, legate în primul rând de reducerea imensului deficit bugetar. Pe ce s-ar putea economisi și ce cheltuieli ar trebui finanțate prioritar? I-am întrebat pe mai mulți locuitori din stânga Nistrului.

— Образование, здравоохранение – это то, что у нас каждый день на слуху. И сколько их не поддерживают, я не вижу большой динамики. Потому что я сама работаю в здравоохранении, и у меня как врача, который работает непосредственно с больными, нет ощущения, что становится все лучше и лучше. Динамики в садике я тоже не заметила.

— Если вчера говорили, что кто работает в банке, по тысяче долларов получает, так что это? А мы получает сколько? 1350-1400 от силы. Рублей, да. Нужно сократить им там немного. За квартиру надо в первую очередь заплатить, это очень накладно, что-то взять покушать немного…

— Так как у нас государство стремится к тому, чтобы, по конституции, являться правовым социальным государством, в любом случае нужно, на мой взгляд, обеспечить сначала социально защищенные статьи бюджета, это зарплаты работникам бюджетной сферы и в первую очередь, конечно же, пенсионное обеспечение нашим пенсионерам, инвалидам, остальным нуждающимся малообеспеченным категориям граждан, в том числе военнослужащим. Ну и, конечно же, позаботиться, наверное, о том, чтобы был какой-то запас. Сейчас оптимизация органов управления проходит, по крайней мере, в исполнительной власти. Если говорить о наших законодателях, в принципе, наверное, тоже можно было бы немного ужать, имеется в виду на содержание аппарата. Может быть, посмотреть что-то в судебной власти сэкономить. Конечно же, когда такой кризис имеет место быть, то я думаю, что органы власти здесь должны сработать единой командой и оптимизировать все свои расходы.

— Ну, я думаю, обязательно нужно финансировать медицину, образование, естественно, социальные всевозможные выплаты. А что необязательно? Честно, даже затрудняюсь ответить. Наверное, от каких-то таких благ элитных стоит отказаться. На чем сэкономить можно? Я думаю, это можно пока на каком-то масштабном ремонте. Я думаю, что это сейчас будет лишнее.

— От дорог, которые неизвестно зачем расширяют на пять сантиметров. Закапывают деньги. А первым делом платить бюджетникам и пенсионерам. Это вообще, честно говоря, безобразие. 600 рублей остается у пенсионера – что будешь делать? За квартиру заплатить 300-400, на лекарства денег все равно не хватит. И хлеб. Все. И прекратить вот это вот расширение, забор менять новенький и вот эта покраска – карикатура тоже.

— Обязательно на малоимущие слои населения, пенсионеров, студентов, на тех людей, которые имеют очень маленькие зарплаты. Медицину обязательно не обойти стороной. Отказаться… Ну, мне кажется, наш банк государственный тоже может себя как-то ущемить в каких-то рабочих моментах, в своих поездках куда-то. Также правительство. Ну, как говорили у нас по телевидению, рассказывали. От каких-то обустройств в городе, вообще в республике. На данный момент город выглядит хорошо, все здания в более или менее хорошем состоянии. Где-то если аварийное, то да, тогда нужно внести какие-то средства. А такое прямо глобальное что-то переделывать, я думаю, что не нужно.

— Финансировали бы детские сады, школы, пенсионерам пенсии бы платили. Отказаться, может быть, от строительства новых магазинов, строительства новых баров различных…

— В первую очередь, конечно, на школы, садики, пенсионерам тоже, здравоохранение у нас хромает.

Europa Liberă: Opinii culese pe străzi din Tiraspol.

***

Europa Liberă: Parametrii de bază ai bugetului regiunii transnistrene pentru 2016 rămân necunoscuți după aprobarea sa în prima lectură, din cauza numeroaselor amendamente. Proiectul inițial prevedea venituri în valoare de peste 2,3 miliarde de ruble și cheltuieli de aproape două ori mai mari. Executivul și deputații încearcă să reducă discrepanța enormă dintre venituri și cheltuielile neacoperite – un deficit de circa 100 de milioane de dolari, dar lupta politică dintre echipa lui Evgheni Șevciuk și noul Soviet suprem, ales în noiembrie trecut, își lasă amprenta și asupra proiectului de buget - anul acesta fiind, iarăși, unul electoral, în decembrie urmând să fie ales un nou șef al administrației transnistrene. Între altele, deputații au tăiat substanțial cheltuielile destinate posturilor de televiziune și radio oficiale din regiune, decizie calificată de premierul Pavel Prokudin drept o „răzbunare”. Într-un interviu pentru postul TV „Pervîi Pridnestrovskii”, Prokudin a spus că au fost tăiate „nemilos” și cheltuielile ce-l vizează pe șeful administrației Evgheni Șevciuk, inclusiv serviciul său de securitate și așa numitul fond de rezervă al președintelui. Drept „periculoasă” el a numit și propunerea deputaților de a tăia din cheltuielile structurilor de forță ale regiunii transnistrene. Executivul spune că majoritatea în Sovietul suprem ar înainta propuneri nerealiste pentru completarea veniturilor și reducerea cheltuielilor. Depurații, la rândul lor, acuză administrația lui Evgheni Șevciuk de lipsă de transparență în cheltuirea banilor, în special a fondurilor extrabugetare. Karina Maximova a sintetizat principalele propuneri lansate în timpul dezbaterilor. Relatează, Lina Grâu:

Mai bine de 200 de modificări au fost introduse în proiectul bugetului Transnistriei pentru acest an la examinarea documentului în prima lectură în Sovietul suprem de la Tiraspol. Elaborat de puterea executivă, cel mai important document financiar al regiunii din stânga Nistrului a fost prezentat de responsabila de finanțe, Irina Molokanova. A fost fixat un deficit de 2,2 miliarde ruble transnistrene – aproximativ 200 milioane dolari. 46 la sută din acest deficit, sau cam 100 milioane dolari, nu are niciun fel de acoperire, nici măcar una teoretică.

Pentru găsirea unei soluții de compromis care să reglementeze atât reducerea părții de cheltuieli, dar și să identifice surse pentru finanțarea deficitului, deputații transnistreni au propus un șir de modificări. Reprezentanții puterii legislative și ai celei executive au fost de acord cu faptul că trebuie reduse în mod proporțional cheltuielile aparatului public, care consumau, conform proiectului, 70 la sută din bugetul total al regiunii.

Șeful comitetului de profil din legislativul transnistrean, Alexandr Martînov, a sonorizat propunerea potrivit căreia pentru completarea bugetului public și redistribuirea acestuia pentru necesități sociale trebuie revăzut mecanismul de finanțare a Băncii centrale și a două bănci cu participarea capitalului public – Eximbank și Sberbank. Și asta, pentru că s-a constatat că salariul mediu la Banca centrală de la Tiraspol este de aproape o mie de dolari în timp ce salariul mediu pe regiune nu depășește 200 de dolari. Reducerea salariilor, a parcului de mașini și a cheltuielilor de deplasări ale reprezentanților sectorului bancar public va permite economisirea a peste 100 milioane ruble transnistrene din bugetul anual – aproximativ 9 milioane dolari, bani care vor fi direcționați către necesitățile categoriilor social-vulnerabile.

Executivul și legislativul regiunii transnistrene au decis să nu reducă din cheltuielile pentru organizațiile din sistemul de învățământ și cel al sănătății. Din păcate, majorările planificate de salarii și pensii, anunțate pentru a doua jumătate a anului 2016, nu vor mai avea loc, din cauza deficitului accentuat de surse financiare. Însă, reieșind din modificările propuse de legislativ, achitările de salarii pentru bugetari și de pensii pentru vârstnici vor fi făcute integral. Amintim că anul trecut plățile au fost reduse la 70 la sută.

În urma unor discuții aprinse pe marginea bugetului s-a reușit reducerea părții de cheltuieli cu 255 milioane de ruble transnistrene. Parlamentarii au venit de asemenea cu propunerea de a crea un Fond social de stabilizare transparent, unde vor fi direcționați banii economisiți de Banca centrală și de cele două bănci cu participarea banilor publici, dar și 70 la sută din veniturile provenind de la întreprinderile controlate de administrația transnistreană, precum și o parte din banii din fondul de drumuri și sumele de la privatizarea a 25 la sută din acțiunile Combinatului de ciment de la Râbnița, care aparțin administrației de la Tiraspol. Acest fond, spun deputații, ar asigura finanțarea la timp a cheltuielilor sociale. Ideea a fost acceptată de executivul regiunii fără entuziasm.

În ceea ce privește achitarea restanțelor acumulate anul trecut la salariile pentru bugetari, după adoptarea bugetului, departamentul de finanțe de la Tiraspol va elabora un grafic de plată a acestor datorii. Această măsură este prevăzută în proiectul de buget și are și surse de acoperire financiară.

În acest moment datoria internă a Transnistriei depășește de șase ori veniturile bugetare. Responsabila de finanțele regiunii, Irina Molokanova, care ocupase anterior aceeași funcție în echipa fostului lider al regiunii, Igor Smirnov, speră că principalul document financiar al Transnistriei va fi adoptat până la 1 aprilie, după ce va trece cu succes etapele celei de a doua și a treia lecturi. Deocamdată însă cheltuielile lunare sunt finanțate după principiul alocării unei sume egale cu a douăsprezecea parte din cheltuielile anului precedent. Acest lucru însă nu permite corectarea punctuală a politicilor bugetare și asigurarea necesităților sociale ale regiunii.

***

Europa Liberă: Să adăugăm că sâmbătă liderul administrației transnistrene Evgheni Șevciuk a expediat Sovietului suprem spre examinare un proiect de lege care conține un pachet de măsuri anticriză pentru, citez, „minimizarea efectului negativ al factorilor economici externi”. Șevciuk propune, între altele, o amnistie fiscală în Transnistria, pe durata întregului an 2016. Veniturile ascunse ar urma să fie legalizate contra numai 10% din mărimea impozitelor ce ar fi trebuit să fie achitate în mod normal. corespunzătoare. Se propune și o amnistie la amenzile prevăzute pentru nerepatrierea veniturilor în valută și a mărfurilor neimportate. Măsurile anticriză conțin și propuneri de stimulare a producției și creare a locurilor de muncă, prin reducerea impozitului social până la 12%. Se mai propune și oferirea terenurilor în folosință, gratuit și pentru o lungă durată de timp, pentru construcția de locuințe și obiective industriale, precum și măsuri de încurajare a importului de automobile noi, nepoluante.

***

Europa Liberă: Misiunea OSCE în Republica Moldova a găzduit pe 3 martie prima întâlnire a vicepremierului pentru reintegrare George Balan cu negociatorul transnistrean Vitalie Ignatiev. Discuțiile au avtut loc la o zi după comemorările, de pe ambele maluri, a începutului războiului de la Nistru acum 24 de ani. În ajun, guvernul moldovean a anunțat că dorește ca negocierile în formatul 5+2 pentru rezolvarea problemei transnistrene să fie reluate chiar din luna aprilie. Dar Vitali Ignatiev a sugerat că Tiraspolul nu este gata. Detalii, în relatarea Allei Ceapai.

Vitali Ignatiev (stânga) și George Balan

Vitali Ignatiev (stânga) și George Balan

Negociatorul transnistrean Vitali Ignatiev nu s-a arătat la fel de optimist ca şi vicepremierul moldovean George Balan, care a spus că negocierile oficiale în formatul 5+2 ar putea fi reluate în această primăvară. Ignatiev a refuzat să înainteze un termen, sugerând că problemele care au dus la blocarea discuţiilor oficiale, în iunie 2014, nu au fost depăşite. El a amintit că unul din motive sunt dosarele penale intentate de Chişinău unor persoane influente din regiunea transnistreană:

„Nu e posibil ca reprezentanții Transnistriei pe numele cărora au fost iniţiate dosare penale motivate politic să se aşeze la aceeaşi masa de negocieri, inclusiv la nivel de grupuri sectoriale. Trebuie să se renunţe la presiuni, Transnistria nu trebuie exclusă din spaţiul negocierilor. Există şi înţelegeri cadru care de asemenea sunt încălcate prin măsuri unilaterale şi discriminatorii. Reluarea discuţiilor în formatul 5+2 poate avea loc doar după ce partea moldovenească va renunţa la presiuni şi vom reuşi să elaborăm un set de soluţii concrete pentru diverse probleme.”

Chişinăul a negat tot timpul că dosarele penale ar avea substrat politic, inclusiv la întâlnirea de joi, când partea transnistreană a insistat pe acest subiect, fără a aduce însă nume şi cifre concrete. Vicepremierul pentru reintegrare George Balan:

„Dosare penale motivate politic nu există. Au fost iniţiate cercetări penale ce vizează diverse încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului. Dovada că acestea nu sunt motivate politic este că ele nu vizează persoane care ocupă o anumită funcţie.”

Vitali Ignatiev a insistat ca mai întâi să avanseze discuţiile directe între negociatori şi cele la nivel de grupuri sectoriale de experţi, pentru a rezolva problemele ce s-au acumulat în cele cinci luni ce s-au scurs de la ultimul contact dintre părţi:

„La moment există mai multe propuneri, proiecte de decizii elaborate unilateral de Tiraspol care nu au fost discutate în cadrul grupurilor de lucru sectoriale. Întâlnirea reprezentanţilor din formatul 5+2 va fi oportună atunci când vom elabora propuneri concrete, acceptate de toate părţile.”

Chişinăul, care spune că ar fi cel mai interesat în rezolvarea problemelor, s-a arătat dispus să analizeze propunerile Tiraspolului, care se referă, între altele, la recunoaşterea reciprocă a actelor civile şi la libera circulaţie a mărfurilor şi persoanelor.

Părţile s-au acuzat reciproc de îngrădirea liberei circulaţii a persoanelor. Ignatiev s-a arătat indignat de controalele excesive de la Aeroportul din Chişinău la care sunt supuşi locuitorii din stânga Nistrului. În replică, Balan a spus că sunt controale ordinare, invocând, la rândul său, dificultăţile de circulaţie în zona de securitate.

Soluţiile la majoritatea problemelor sunt văzute în continuare diferit, inclusiv în ce privește școlile cu predare în grafie latină din stânga Nistrului, accesul la pământuri a fermierilor din raionul Dubăsari, dar şi modificarea statutului forţelor de menţinere a păcii.

***

CEDO

CEDO

Europa Liberă: Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat Rusia într-un dosar în care un locuitor din regiunea transnistreană se plânge de condiţiile de detenţie. În opinia celor care s-au ocupat de dosarul reclamantului Boris Mozer, verdictul de la Strasbourg, de la finele lui februarie, adăugat altora, anterioare, consolidează părerea că Moscova este răspunzătoare pentru ce se întâmplă în regiunea separatistă din estul Moldovei și aruncă în plus o lumină nouă asupra sistemului judecătoresc de peste Nistru. Relatează, Valentina Basiul.

Dosarul conţine un element oarecum inedit, afirmă juriștii Asociației Promo-Lex, care l-au reprezentat pe Boris Mozer la CEDO, şi anume faptul că magistrații Înaltei Curţi constată că aşa-zisele judecătorii din stânga Nistrului nu pot fi considerate instanțe. Aceste judecătorii, nerecunoscute în plan internațional, activează cu suportul Federaţiei Ruse, prin urmare toate încălcările comise de acest regim îi sunt imputabile Federației Ruse, a mai statuat Marea Cameră a CEDO.

Boris Mozer a fost reţinut ilegal în perioada 24 noiembrie 2008 – 1 iulie 2010 de miliția transnistreană şi întemnițat în închisorile de la Tiraspol şi Hlinaia. El a fost acuzat de o presupusă escrocherie la compania de telecomunicații la care activa. Pe durata zisului proces, părinților lui li s-a cerut „contravaloarea” de 40.000 de dolari, iar când aceștia au adus suma au mai cerut încă pe atât. În 2010 mama tânărului s-a adresat mai multor instituții internaționale şi naționale, iar juriștii Asociaţiei Promo-Lex au ajutat la expedierea cererii la CEDO.

Curtea Europeană a constatat violarea mai multor drepturi, inclusiv aplicarea ilegală a arestului, lipsa de acces la asistenţa medicală, detenţia în condiţii inumane şi degradante, a spus avocatul Alexandru Postică:

„În contextul în care s-a invocat violarea articolului 5 şi a articolului 3 – dreptul la libertate şi siguranţă şi dreptul de a nu fi supus torturii - , dosarul Ilaşcu a constatat problemele sistemice care sunt până în anul 2001, cazul Mozer este important deoarece se constată anumite circumstanțe până în anul 2010, adică perioada se extinde, respectiv toate dosarele care au fost depuse, cu referire la această perioadă, au șanse reale de câştig. În cazul Ilaşcu s-a invocat inclusiv conflictul din 1992, aportul soldaților ruşi, hotărârea în cauză prevede o nouă perioadă istorică, perioada de post-conflict deja când chipurile ruşii s-au dus şi ei nu mai sunt”.

Totodată, CEDO a constatat că Republica Moldova nu este responsabilă de violarea drepturilor reclamantului şi asta deoarece Procuratura de la Chişinău a inițiat o cauză penală, iar Biroul de Reintegrare a întreprins un şir de acţiuni pentru eliberarea tânărului. Chiar şi aşa, judecătorul rus Dmitri Dedov, singurul din cei 17 magistrați din Marea Cameră a CEDO care s-a pronunţat împotrivă, a criticat autorităţile de la Chişinău de inacţiune şi că ar fi făcut prea puţin pentru a schimba stării de fapt din raioanele de est ale Republicii Moldova.

Din 2011 Boris Mozer se află în Elveţia, iar acum aşteaptă răspuns la cererea de azil. Curtea de la Strasbourg a obligat Federaţia Rusă să-i achite reclamantului 25.000 de euro în calitate de prejudicii morale şi materiale şi 4.000 de euro costuri pentru asistența juridică. Există riscul ca această hotărâre să nu fie executată, exact ca în dosarul elevilor şi profesorilor din şcolile moldovenești cu predare în grafie latină din Transnistria, emisă în octombrie 2012.

Directorul executiv al Asociației Promo-Lex, Ion Manole, este de părere că autorităţile moldovene pot face mai mult pentru apărarea drepturilor omului în cazul cetăţenilor care domiciliază în stânga Nistrului.

„Prin eforturi comune, vrem să încercăm nu doar să condamnăm Federaţia Rusă sau Republica Moldova, nu ne bucurăm de aceste condamnări, pentru noi este important, odată fiind constatate aceste probleme, să determinăm actorii să identifice soluţii pentru ieşirea din acest impas. Nu este normal, nu este moral, dacă doriţi, să avem un teritoriu-gaură neagră pentru drepturile omului, unde nu există nici un mecanism, niciun instrument, nici o posibilitate de a-ţi apăra drepturile atunci când acestea îţi sunt încălcate”.

Juriştii Promo-Lex au spus că pe rol la CEDO sunt mai multe plângeri ale cetăţenilor moldoveni din stânga Nistrului, tocmai de aceea, în opinia lor, dosarul drepturilor omului trebuie să figureze pe agenda negocierilor cu Tiraspolul. Problemele tehnice, precum funicularul de Râbniţa-Rezina sau transportul feroviar, nu pot înlocui respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, mai spun avocaţii lui Boris Mozer.

***

Europa Liberă: Între timp, ministerul justiției de la Moscova a reacționat la decizia CEDO, calificând-o drept motivată politic, şi a sugerat că nu are de gând să achite despăgubirile. Rusia, deși este membră a Consiliului Europei, nu a executat mai multe decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Iritat de condamnarea frecventă a Rusiei în instanța de la Strasbourg, președintele Vladimir Putin a promulgat în decembrie o lege care permite Curții Constituționale ruse să hotărască dacă deciziile CEDO trebuie executate sau nu. Despre cazul Boris Mozer și sistemul justiției din Transnistria, corespondenta Europei Libere, Karina Maximova, a stat de vorbă cu militantul pentru drepturile omului de la Tiraspol, Stepan Popovski, directorul parteneriatului necomercial „Promovarea unei justiții eficiente”.

Stepan Popovski

Stepan Popovski

Stepan Popovski: „Da, este al treilea dosar care creează precedente în cazul Transnistriei. Nu este nimic deosebit. Asta noi, oamenii de rând, spunem că avem un statut nedeterminat, amânat. Vă atrag atenția că comunitatea internațională recunoaște Republica Moldova în hotarele fostei republici sovietice socialiste moldovenești. Asta în primul rând. În al doilea rând, la recunoașterea Moldovei în aceste frontiere a contribuit semnarea după destrămarea URSS a acordului cu privire la crearea Comunității Statelor Independente. Fostele republici ale uniunii și-au recunoscut reciproc frontierele, cu excepția Azerbaidjanului, care nu a recunoscut Nagorno-Karabahul.

Iar după asta toate republicile au fost recunoscute de ONU. În hotarele fostei republici sovietice socialiste moldovenești recunoaște Moldova și Federația Rusă – a declarat acest lucru nu o singură dată în memorandumurile sale trimise Curții Europene.”

Europa Liberă: Ajungând cu o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului reclamantul speră ca drepturile sale să fie restabilite. Ce anume îi dă această siguranță?

Stepan Popovski: „În primul rând, trebuie să înțelegem ce este Convenția europeană a drepturilor omului. Este un acord deloc simplu dintre țări. Este un acord special, prin care țările renunță la o parte din suveranitatea sa în favoarea drepturilor omului, adică statul rămâne neprotejat în acest domeniu. În toate celelalte chestiuni principiul suveranității domină, statul poate face tot ce vrea și este protejat de dreptul internațional. În acest caz este o înțelegere, un acord, această Convenție, și ea lipsește statul de imunitate dacă acesta încălcă drepturile omului. Este un document foarte important. A fost semnat în 1950 după încheierea celui de al doilea război mondial. Șefii statelor care au trecut prin război au considerat necesar să găsească un mecanism de prevenire, și această Convenție a devenit unul dintre aceste mecanisme.

Noi ne-am obișnuit să construim monumente, să cheltuim bani pentru construirea și repararea acestor monumente, în Europa însă s-a mers pe calea creării unei vieți mai bune pentru urmașii celor care au decedat. Și anume această Convenție apără dreptul lor la o viață mai bună.

Europa Liberă: Dar locuitorii regiunii transnistrene nu au probleme la depunerea plângerilor la CEDO?

Stepan Popovski: „Există anumite criterii de primire a plângerilor – nu este considerat dosar, este considerată plângere. În primul rând, omul trebuie să fie el însuși victimă a încălcării. Nu pot eu în locul Dvs. să depun plângerea, doar Dvs. puteți face asta. Dar există și excepții. Dacă omul a decedat în urma unor acțiuni violente, da, atunci rudele acestuia pot depune plângerea. Al doilea aspect: plângerea poate fi depusă împotriva statului care a semnat Convenția. În cazul dat, al lui Mozer, de ce s-a depus plângere împotriva Moldovei? Pentru că noi, regiunea transnistreană, ne aflăm sub jurisdicția internațional-recunoscută a Moldovei. Oricât ar spune că nu poate, ea trebuie să contribuie la respectarea drepturilor omului pe acest teritoriu. Ea are o astfel de obligație pozitivă. Atâta timp cât statutul Transnistriei este în proces de identificare, cât se soluționează toate divergențele politice, țara trebuie să contribuie la respectarea acestui aspect.

De ce împotriva Moldovei și a Rusiei? Deja în al treilea caz Curtea Europeană ajunge foarte clar la înțelegerea faptului că Federația Rusă acordă regiunii transnistrene ajutor politic, financiar, economic și de alt gen. Și nu putem nega acest lucru. Aș spune că această transferare a responsabilității către un alt stat nu este un lucru în premieră. Au fost precedente și în alte țări. Iată avem Ciprul, când Turcia a creat pe teritoriul Ciprului Republica nordică turcească a Ciprului, așa se numește din câte țin eu minte. Există și un caz care a creat precedent, în care polițiștii din Luxemburg au reținut un cetățean pe teritoriul unui alt stat, în Franța parcă. Și când cetățeanul respectiv s-a plâns la CEDO, a fost recunoscut ca fiind vinovat Luxemburgul, deși reținerea s-a făcut în Franța.

Noi astăzi nu vorbim despre frontieră. Prin noțiunea de jurisdicție, care este fixată în primul articol al convenției, se are în vedere că fiecare stat este obligat să garanteze respectarea drepturilor omului de către persoanele care se află sub jurisdicția sa. Deci, sub „jurisdicție” se are în vedere nu doar apartenența teritorială, dar și responsabilitatea pentru respectarea drepturilor omului. Adică, dacă oferiți asistență regiunii în cauză – politică, economică, financiară și militară – lucru care se face prin prezența în Transnistria a formațiunilor militare ale Federației Ruse și a contingentului ei militar – atunci acesta este un criteriu suficient pentru ca Rusia să contribuie de asemenea la respectarea drepturilor omului.”

Europa Liberă: Cât de des oamenii din Transnistria se adresează instanțelor internaționale pentru apărarea drepturilor sale, în ce măsură cred aceștia că dreptatea va triumfa?

Stepan Popovski: „Este o chestiune de încredere în sistemul justiției în general. Din cauza neîncrederii în sistemul local de justiție oamenii nu au încredere nici în instanțele internaționale care le apără drepturile. Cel mai probabil acesta este un aspect. Al doilea este că în Transnistria, în principiu, nu există organizații serioase care s-ar specializa în apărarea drepturilor omului pe plan internațional. Are o influență și termenul mare de examinare a plângerilor, ceea ce nu creează premise pentru o dezvoltare solidă unor astfel de organizații. Ce jurist va avea forțe să aștepte 5-7-8 ani o primă decizie a CEDO? Iată de ce există momente obiective și subiective, care sunt legate de neîncrederea oamenilor în sistemul judiciar, iar această neîncredere este proiectată de asemenea și asupra sistemului judecătoresc european.

Mai este aici, probabil, și o anumită neîncredere în Occident, care vine încă din vremurile sovietice. Nu știu de ce, Curtea Europeană se asociază pentru mulți oameni de-ai noștri cu Occidentul, deși aceasta a tras la răspundere în egală măsură și Marea Britanie, și Franța, și Italia.

Pot să le dau un singur sfat oamenilor care vor într-un final să-și restabilească drepturile: să fie atenți. În timpul procesului să identifice cu multă acuratețe încălcările. Pentru că CEDO nu examinează partea materială a cererilor Dvs., aceasta examinează doar dacă procesul de judecată a fost unul echitabil sau nu, fără să intre în esența litigiului.

Acuratețea constă în faptul că trebuie să fie văzute, fixate încălcările procesului de judecată, să fie respectate termenele de depunere a plângerii la Curtea Europeană. Cel mai probabil, în momentul de față este deja aproape imposibil să depui o plângere fără un ajutor calificat din partea unui jurist. Curtea Europeană a mers pe ideea că reprezentarea trebuie să fie una calificată. Dacă anterior, până în 2013, cetățeanul putea depune singur plângerea, el putea să o formuleze singur, atunci în prezent este cu mult mai greu de făcut asta.”

Europa Liberă: Opinia juristului de la Tiraspol Stepan Popovski.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG